SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
142
3288.Nu absurdul în sine este absurd în existenţă ci
nominalizarea întregii existenţe ca fiind absurdă cu toate că
aparţine unui Destin.
3289.Absurdul existenţial survine numai în lipsa Destinului.
Chiar şi absurdul are un destin al său deci nu mai este absurd
ci dat.
3290.Orice existenţă care nu are întrezărit un Destin al său
devine absurd, dar să nu uităm că orice absurd are totuşi un
Destin al său.
3291.Existenţa se hrăneşte cu moartea pentru a naşte viaţa.
3292.Fără moarte întreaga noastră existenţă ar muri.
3293.Existenţa te surprinde numai atunci când ai impresia că o
înţelegi.
3294.Existenţa este un înţeles al Destinului.
3295.Existenţa se clatină numai prin gând, se macină prin
cuvânt, dar moare din nepăsarea uitării.
3296.Existenţa te va însoţi şi după moarte fiindcă moartea
există datorită vieţii.
3297.Existenţa nu cunoaşte moartea doar ca o altă faţă a sa.
3298.Existând putem cunoaşte existenţa morţii, dar murind o
vom recunoaşte pe aceea a vieţii.
3299.Existenţa este calea care nu are un final nici după
moartea sa.
3300.Existenţa se naşte doar acolo unde este recunoscută ca
atare.
3301.Existenţa înseamnă conştientizare, memorare a unui dat.
3302.Existenţa dispare imediat ce e uitată şi nu mai poate fi
amintită.
3303.Existenţa este o mare amintire.
3304.Existenţa este zbuciumul inimii de a-şi aminti iubirea.
3305.Existenţa noastră este păcatul de a ne fi născut pentru a
cunoaşte moartea şi fericirea de a fi murit spre a uita naşterea
morţii.
3306.Existenţa este ţărmul la care trage necontenit corabia
vieţii scufundându-se în moarte.
3307.Existenţa doarme doar atunci când nu o percepi.
3308.Existenţa fără de cunoaştere nu există pentru om.
3309.Dacă nu ai cunoaşte existenţa aceasta ar muri imediat.
3310.Existenţa noastră este reflectarea în oglinda cunoaşterii a
Dumnezeului nostru care este iubire alături de creaţie.
3311.Existenţa este cuvântul matrice născut din trei cuvinte
matrice: Iubire, Cunoaştere, Creaţie.
3312.Existenţa te crede doar dacă o recunoşti.
3313.Niciodată nu vei putea refuza să urmezi existenţa orice ai
face, chiar şi după moarte.
3314.A părăsi existenţa este ca şi cum nu te-ai fi născut
niciodată pentru a muri sau nu ai fi cunoscut niciodată nimic.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
143
3315.Chiar şi atunci când tu nu mai ştii nimic exişti, dar
pentru alţii. Dacă nici aceştia nu ar mai şti nimic, atunci
exişti doar pentru Dumnezeu.
3316.Existenţa nu poate fi decât conştientizată deoarece este şi
suflul Lui Dumnezeu în ea, deci şi sinele nostru ca parte din
acesta.
3317.Existenţa oricât de absurdă ar părea, nu va fi niciodată
părăsită de Destin.
3318.Existenţa te-a ales prin voia Lui Dumnezeu deci acceptă
- i înţelesul.
3319.Sinuciderea poate să fie un înţeles profund al existenţei.
3320.Prin sinucidere nu părăseşti existenţa ci o înţelegi că
atare.
3321.Existenţa te constrânge numai atât: să fi. E de ajuns.
3322.Existenţa te roagă doar să o cunoşti pentru a exista.
3323.Existenţa este surâsul morţii pe buzele vieţii.
3324.Existenţa este fiorul eternităţii.
3325.Existenţa este ploaia nemuririi din deşertul muririi.
3326.Existenţa este zidul surpat al eternităţii refăcut de
Dumnezeu.
3327.Existenţa este fructul marii amintiri a Lui Dumnezeu
despre sine.
3328.Existenţa este darul suprem făcut de murire, nemuririi.
3329.Existenţa este libertatea constrângerii de a se simţi
liberă.
3330.Existenţa este muntele urcat doar de Destin.
3331.Existenţa este malul nemuririi spălat de murire.
3332.Existenţa este visul realităţii Lui Dumnezeu.
3333.Existenţa este dorul îndurerat de propria sa amintire
eternă.
3334.Existenţa este zbuciumul tăcut al amintirii despre
nemurire în murire şi despre murire în nemurire.
3335.Existenţa este haosul devenit prin legitate, perfecţiune.
3336.Existenţa este aripa frântă în murire a Destinului.
3337.Existenţa este pasiunea verbului de a fi, alături de
moarte.
3338.Existenţa este fuga prin hazard a Lui Dumnezeu.
3339.Existenţa este un înţeles prea simplu pentru a cunoaşte
moartea şi prea complicat pentru a recunoaşte nemurirea.
3340.Existenţa este un apus al vieţii care apune numai prin
răsăritul morţii.
3341.Existenţa decide: dacă şi cum, pe când Destinul: când.
3342.Existenţa nu poate rămâne niciodată singură fără de
Destin.
3343.Existenţa devine tristă doar dacă o complicăm noi.
3344.Existenţa ne roagă să o înţelegem numai atunci când o
pierdem din amintire, pe patul de moarte, sau când hotărâm o
anume sinucidere într-un fel sau altul.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
144
3345.Existenţa este cea mai frumoasă în ochii unei mari iubiri
fiindcă noi suntem iubire.
3346.Existenţa nu poate uita niciodată în sufletul nostru o
mare iubire.
3347.Existenţa ne recunoaşte numai prin iubire fiindcă noi
suntem iubire şi ne uită atunci când încetăm să mai iubim.
3348.Existenţa este unica care ne primeşte toate gândurile zi
de zi, dar şi unica care le cerne zilnic.
3349.Existenţa nu vrea nimic mai mult de la noi, decât iubire
şi se va îmbrăca imediat în ţinuta sa de gală pentru ochii
noştrii, fiind mai frumoasă ca niciodată.
3350.Ce minunată e existenţa atunci când iubeşti şi cât de
tristă atunci când uiţi de tine.
3351.Pentru existenţă, până şi suferinţa în iubire este o bucurie
dacă vei şti să o înţelegi că viaţă profundă şi dat divin.
3352.Existenţa este pasiunea Lui Dumnezeu de a fi prin iubire.
3353.Existenţa este suflul divin al iubirii de noi, răvăşit uneori
de furtuna goanei după fericire cu orice preţ.
3354.Existenţa este perfecţiunea hazardului de a fi etern în
faţa absurdului.
3355.Existenţa nu are nici o vină asupra absurdului Iluziei
Vieţii, dar să nu uităm că şi acesta există.
3356.Diferenţa dintre absurd şi existenţă constă în modul de a
perfecţiona hazardul prin legitate. Absurdul nu
restricţionează nicicum hazardul pe când existenţa: da.
3357.Existenţa nu este instinct în schimb instinctul poate
exista în existenţă, fiind cunoscut.
3358.Existenţa înţelege instinctul ca fiind o stare de fapt pe
când instinctul înţelege existenţa ca fiind o personalizare a
unui subiect tabu.
3359.Existenţa este floarea care nu cunoaşte toamna nici în
grădina divină.
3360.Existenţa este armonia dizarmoniei.
3361.Existenţa a lipsit din inima deşertăciunii dar nu şi de la
masa ei, când Dumnezeu a împărţit zarurile.
3362.Existenţa este mantia amintirii din frigul uitării.
3363.Existenţa este împlinirea nemuririi prin timp şi a muririi
prin eternitate.
3364.Existenţa este frumuseţea ascunsă a stelei care va străluci
nemurirea traversând timpii şi spaţiile muririi.
3365.Existenţa noastră este raza de lumină a amintirii despre
nemurire.
3366.Este de ajuns să spui murire şi exişti, dar la fel de
adevărat poţi să spui şi nemurire pentru a exista.
3367.Existenţa desparte moartea de viaţă şi murirea de
nemurire fiindcă inima sa bate în fiecare dintre acestea marea
iubire a unei amintiri.
3368.Existenţa nu poate fi opusul morţii şi nici al vieţii fiindcă
sinele său sunt toate acestea.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
145
3369.Existenţa întinde braţele deşertăciunii doar atunci când
nu este înţeleasă.
3370.A înţelege existenţa înseamnă a nu o uită. Vei putea?
3371.Viaţa noastră este o mare uitare a existenţei datorită
iluziei pe care o trăim, deci o deşertăciune.
3372.Şi deşertăciunea este un dat şi are un Destin, deci poate
să nu fie deşartă dacă existenţa sa e recunoscută ca atare, la
fel şi iluzia poate să nu fie iluzie dacă existenţa sa e
recunoscută astfel. Numai uitarea adevăratei lor existenţe le
fructifică astfel.
3373.Existenţa este amintire dar amintirea nu este existenţă
decât dacă duce în spate un Destin.
3374.Existenţa în sine recunoaşte cunoaşterea numai prin
instinct.
3375.Existenţa devine o personalizare a instinctului datorită
cunoaşterii care are nevoie de un subiect.
3376.Existenţa înţelege armonia prin hazard şi dizarmonia
prin perfecţiune.
3377.Existenţa este un sistem al nemuririi al cărei structură
este amintirea.
3378.Existenţa este valul eternităţii care spală ţărmul muririi.
3379.Existenţa este memorarea amintirii de a nu uita.
3380.Existenţa este mantia absolutului roasă la mâneci de
Destin.
3381.Existenţa este un absolut definit tocmai prin faptul că
nimic nu poate fi un absolut al absolutului.
3382.Existenţa ne surprinde doar atunci când realizăm că
suntem.
3383.Existenţa este trecutul unei amintiri care nu înţelege că
viitorul său nu există pentru prezentul iluzoriu.
3384.Existenţa nemuririi este revanşa absolutului asupra
absurdului, iar a muririi revanşa absurdului asupra
absolutului. Dar să nu uităm că ambele sunt tot existenţă.
FERICIRE
3385.Fericirea ochilor se supune numai pleoapelor ce o pot
închide.
3386.Fericirea vieţii constă în uitarea de tine însuţi.
3387.Fericirea se evaporă prima în seceta vieţii.
3388.Fericirea pierde mereu trenul clipelor în gara
deşertăciunii acestei lumi.
3389.Niciodată nu vei vedea Fericirea îmbrăcată cu prost gust
oricât de proaste ar fi gusturile tale în materie de modă
sentimentală.
3390.Fericirea este suferinţă la preţ de chilipir.
3391.Fericirea va alerga mereu mai repede şi decât orizontul
palmelor tale bătătorite de suferinţe.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
146
3392.Ştie cineva în această lume ce preţ are fericirea în faţa
morţii?
3393.Dincolo de fericire va fi mereu o suferinţă.
3394.Nesăbuinţa este hrana de regim a Destinului, precum
cumpătarea desfrâul acestuia, însă fericirea este esenţa
Destinului de a fi.
3395.Femeia a devenit poarta spre paradis când Dumnezeu a
înţeles infinitul ştiind că poate fi şi fericire în existenţă.
3396.Fericirea acestei lumi este esenţa absurdului.
3397.Fericirea nu cunoaşte împlinirea decât prin iubire.
3398.Fericirea este un joc al hazardului unde lipseşte cu
desăvârşire deşertăciunea momentului.
3399.Fericirea doreşte sensul acestei vieţi dar de la a vrea şi a
obţine este calea lungă a deşertăciunii.
3400.Fericirea este aceea care s-a împiedicat în istoria acestei
lumi lăsând să o întreacă păcatul originar, durerea şi
suspinul.
3401.Fericirea nu poate fi purtată la orice eveniment.
3402.Fericirea va fi mereu dorită de către invidie.
3403.Adevărata fericire poate fi înţeleasă doar prin suferinţă.
3404.Cine crede în fericire se înşeală amarnic, nefiind altceva
decât minciuna suferinţei acestei lumi bizare.
3405.Fericirea este una din feţele ascunse şi nespălate ale
suferinţei.
3406.Fericirea este răsăritul uitat din ochii acestei lumi.
3407.Fericirea va fi alături de tine doar dacă vei înţelege că
infinitul nu poate fi înţeles.
3408.Fericirea te vrea la masa ei doar atunci când ai de toate,
fiind atât de sătul, încât nu mai poţi servi nimic.
3409.Fericirea se roagă suferinţei să o ierte fiindcă s-a născut
în sufletele noastre.
3410.Fericirea este bancnota plătită de suferinţă, Destinului
drept recompensă pentru deşertăciunea vieţii.
3411.Fericirea te îndeamnă să o preţuieşti abia atunci când a
murit.
3412.Fericirea a fost ultima dintre toate, care a privit cum
Dumnezeu a dat cu zarul lumii, la masa păcatelor.
3413.Fericirea este lacrima ce nu ştie să plângă durerea.
3414.Fericirea întruchipează întotdeauna sufletul şi niciodată
ţărâna trupului, indiferent care dintre ele este subiectul
fericirii.
3415.Fericirea devine împlinită abia atunci când nimeni nu vei
mai avea nevoie de o altă fericire: niciodată.
3416.Fericirea se scaldă alături de dorinţă şi speranţă dar de
înecat se îneacă numai fericirea înaintea ambelor.
3417.Fericirea orbeşte doar pe cel care crede în ea şi deschide
ochii celui care ştie cât este de trecătoare.
3418.Fericirea împlineşte sufletul doar atunci când acesta ştie
să iubească.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
147
3419.Fericirea este necuprinsul speranţei de a se împlini
Destinul.
3420.Fericirea te doboară doar atunci când crezi în eternitatea
ei.
3421.Fericirea nu creşte niciodată în aceeaşi livadă cu
nemurirea ci cu suferinţa.
3422.Fericirea te acceptă foarte greu în schimb suferinţa va sta
mereu cu braţele deschise.
3423.Fericirea este raza care e umbrită mereu de pomul vieţii
în bătaia vântului deşertăciunii.
3424.Fericirea este câmpul cel mai minat cu suferinţă de pe
tărâmul vieţii dar şi cel mai căutat. De ce?
3425.Fericirea te doreşte doar atunci când nu mai are ce să-ţi
mai dăruiască.
3426.Fericirea este cuvântul care se evaporă cel mai repede în
deşertul vieţii.
3427.Fericirea este moara care cerne în cele din urmă
suferinţa.
3428.Fericirea este aşteptată numai de suferinţă pe peronul
vieţii din gara deşertăciunii.
3429.Fericirea se vrea legământul făcut de suflet cu lumea.
Mai trebuie parafat şi de împlinirea care lipseşte mereu încă
de la facerea lumii.
3430.Fericirea te ajută doar atunci când lupţi din greu să o uiţi.
3431.Fericirea va juca mereu pe acelaşi teren cu suferinţa, aşa
că mare atenţie la cine va câştiga în cele din urmă.
3432.Fericirea ajunge mereu ultima la izvorul împlinirii şi îşi
sparge ulciorul mai des decât suferinţa, durerea,
deşertăciunea, alienarea şi înstrăinarea de sine, la un loc.
3433.Fericirea devine o plăcere dacă ştii cum să o stăpâneşti.
3434.Fericirea te lasă să o cunoşti doar dacă ştii cum să o
eviţi.
3435.Fericirea te părăseşte chiar în braţele suferinţei, pe când
suferinţa te va ajuta să afli fericirea.
3436.Fericirea nu se spală niciodată în aceeaşi apă alături de
suferinţă chiar de nu e niciodată murdară.
3437.Fericirea este un handicap pentru cel care nu o înţelege.
3438.Fericirea fără suferinţă este ca şi ploaia fără nori.
3439.Fericirea te ajunge din urmă doar atunci când nu o
aştepţi.
3440.Fericirea devine emoţia împlinirii doar dacă ai cunoscut
îndeajuns de bine suferinţa.
3441.Fericirea îţi va arăta întotdeauna şi negreşit suferinţa în
toată splendoarea ei întunecată, pe când suferinţa îţi va arăta
negreşit splendoarea fericirii.
3442.Fericirea te lasă să o cucereşti numai cu ajutorul
suferinţei.
3443.La nunta fericirii nu a lipsit niciodată suferinţa, precum
la cea a suferinţei, fericirea.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
148
3444.Fericirea te invită mereu să cunoşti suferinţa.
3445.Fericirea va învinge în inima ta doar prin iubire.
3446.Pentru mulţi fericirea devine o pasiune, însă puţini
reuşesc să o învingă.
3447.Fericirea îţi va şopti despre împlinire dar suferinţa va fi
aceea care ţi-o va da.
3448.Cu cât este mai profundă fericirea cu atât devine mai
împlinită suferinţa care te aşteaptă la colţul propriului tău
Destin.
3449.Fericirea te amăgeşte cu pasiunea sa de a uita suferinţa,
pe când suferinţa te amăgeşte cu pasiunea de aţi aminti
fericirea.
3450.Fericirea te lasă să descoperi suferinţa iar suferinţa
fericirea.
3451.Oricât de mult ţi-ai dori să fi doar fericit este imposibil,
tocmai fiindcă fericirea este uitarea de sine în această lume a
suferinţei.
3452.Fericirea este fructul care înmugureşte numai în copacul
suferinţei.
3453.Fericirea te ispiteşte cu pasiunea de a o avea, pe când,
suferinţa te iartă de această osândă.
3454.Fericirea nu te scuteşte niciodată de plata suferinţei pe
când suferinţa te iartă de plata fericirii.
3455.Fericirea va fi mereu o bătaie a inimii unei iubiri.
Suferinţa toate celelalte.
3456.Fericirea răsare din lacrima suferinţei.
3457.Fericirea este răsăritul speranţelor iar suferinţa amurgul
lor.
3458.Fericirea va pluti numai în aerul unde se simte greutatea
lacrimilor din norii grei ai unor speranţe deşarte.
3459.Fericirea va primi în inima ei doar ochii plânşi ai
suferinţei.
3460.Fericirea absolută te-ar readuce la starea de dinainte de a
te fi născut, deoarece ai uita cu desăvârşire de această lume
meschină.
3461.Fericirea este cel mai râvnit drog care nu poate fi
cumpărat decât prin suferinţă.
3462.Nu-ţi celebra fericirea decât atunci când eşti sigur că o
doreşti şi ştii câtă suferinţă vei avea de plătit.
3463.Fericirea va recunoaşte moartea ca o mare suferinţă, fără
să recunoască că cea mai mare aducătoare de suferinţă este
tocmai amăgirea fericirii.
3464.Fericirea deplină este atât de departe de această lume
încât nici lumina cunoaşterii nu va reuşi să o ajungă
vreodată.
3465.Fericirea izgoneşte legământul fiinţei cu lumea sa,
amăgind-o mereu.
3466.Fericirea este boală Destinului în această lume a
suferinţei.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
149
3467.Fericirea este etajul treisprezece care lipseşte de regulă
la fiecare clădire din Manhattan.
3468.Fericirea este materia care nu se poate preda în nici o
şcoală.
3469.Fericirea va scrie în albumul suferinţei, doar: Te iubesc!
Iar suferinţa: Te doresc!
3470.Lasă inima cuvântului din care te-ai întrupat să bată
pentru iubirea mântuirii propriului destin.
3471.Nici o depărtare oricât de mare ar fi nu va putea alunga
fericirea din amintirea suferinţei.
3472.Visul fericirii nu poate fi împlinit decât de moarte.
3473.Atunci când Dumnezeu a visat fericirea acestei lumi cu
siguranţă era bolnav.
3474.Fericirea trebuie înţeleasă ca o greutate ce atârnă de
gâtul suferinţei pentru a o scufundă şi mai tare.
3475.Fericirea nu oboseşte niciodată să certe suferinţa care o
doreşte cu ochii înlăcrimaţi la rândul ei, sperând că şi ea va fi
fericită.
3476.Fericirea este rugul care va arde sufletele acestei lumi cu
focul suferinţei.
3477.Fericirea este sensul pierdut al suferinţei.
3478.Fericirea luptă pentru a fugi de suferinţa care o iubeşte
mai mult decât orice pe lume.
3479.Fericirea este Destinul fără loc de muncă al acestei lumi.
3480.Fericirea îţi va arăta mereu urâţenia suferinţei pe când
suferinţa frumuseţea fericirii. Poate de aceea lumea aceasta
este atât de urâtă şi meschină uneori.
3481.Fericirea te lasă să o atingi doar dacă ştii să uiţi de
suferinţa inimii tale de a fi chinuită să-ţi bată Destinul
întreaga ta viaţă.
3482.Fericirea ajunge să nu te recunoască pe strada Destinului
numai dacă nu eşti la braţ cu suferinţa. E cineva?
3483.Fericirea va obosi doar atunci când se va odihni
suferinţa: niciodată.
3484.Fericirea va fi mereu aceea care va ţine iubirea trează,
dar să nu cumva să o atingeţi că se va destrăma totul.
3485.Fericirea moare doar în sufletele care nu vor să înţeleagă
suferinţa.
3486.Fericirea te răneşte doar atunci când eşti sigur că o ai.
3487.Fericirea este Fata Morgana a acestei lumi.
3488.Oare ar mai avea vreun sens această lume dacă nu ar
alerga după iluzia fericirii?
3489.Atunci când te cuprinde fericirea să nu o crezi fiindcă vei
sfârşi căutând-o în lacrima unei amintiri.
3490.Fericirea este uitarea pe moment a Deşertăciunii
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
150
FIINŢĂ
3491.Fiinţa primordială este constituită din haosul primordial
şi instinctul primordial.
3492.Atunci când haosul ca dezordine ordonată devine
instinct, deci o formă de ordonare deci legitate, apare fiinţa.
3493.Dumnezeu este fiinţă.
3494.Nefiinţa este un Dumnezeu.
3495.Dumnezeul Primordial este fiinţa care se raportează la
nefiinţă şi nefiinţa care se raportează fiinţei.
3496.Fiinţa şi nefiinţa sunt caracteristicile duale ale aceluiaşi
Dumnezeu întrucât nefiinţa implică fiinţa şi invers.
3497.Niciodată fiinţa nu va putea exista fără nefiinţă precum
nefiinţa fără de fiinţă întrucât fiinţa se reflectă în infinitul
nefiinţei pentru a fiinţa iar nefiinţa în finitul fiinţei.
3498.Unde anume este fiinţa? Simte valurile oceanului vieţii
care se sparg de ţărmurile firii noastre, înţelege finitul care se
regăseşte în infinit. Toate au un sens al lor.
3499.Fiinţa este dorul din privirea ta care macină clipele
Destinului ce cad irosite la picioarele iubirii noastre.
3500.Fiinţa este cerul care crede în propriul său senin etern cu
toate că ştie iminenţa morţii.
3501.Fiinţa este lumea ascunsă dintr-un sentiment ce poate fi
eternă numai prin nefiinţa ce curge în sângele său.
3502.Fiinţa şi nefiinţa sunt cele două căi ale Lui Dumnezeu,
pe care le ştim noi, din infinitatea de astfel de căi.
3503.Fiinţa îşi regăseşte amurgul roşiatic al cuvintelor de
dragoste în nefiinţă, iar nefiinţa răsăritul etern al frumuseţii
în fiinţă.
3504.Fiinţa este simţire şi suflare, suflet şi perfecţiune, legitate
şi deplinătate dar mai înainte de toate este infinitatea de
Cuvinte Matrice unde fiecare astfel de Cuvânt are propria sa
fiinţă, precum toate la un loc alcătuiesc Marea Fiinţă
Primordială. Sau Expresia Limbajului Pur Universal.
3505.Fiinţa este Conştiinţa Limbajului Pur Universal alcătuit
din infinitatea de Cuvinte Matrice. Astfel Fiinţa este
omniprezentă în Tot şi în Toate.
3506.Fiinţa Primordială a primit în sânul său fiecare Cuvânt
Matrice în parte dăruindu-i la rândul său haosul şi instinctul
care vor defini legitatea, ordinea, frumuseţea şi toate
caracteristicile unei lumi aflate în cadrul unui astfel de
Cuvânt Matrice. Bineînţeles că toate acestea vor primi
conotaţiile caracteristice fiecărui Cuvânt Matrice în parte
care este Dumnezeul lumilor sale.
3507.Fiecare fiinţă are poezia propriului ei haos.
3508.Nu există fiinţă fără de haos.
3509.Fiinţa este simţire.