DUMNEZEU
3179.Dumnezeu este unicul înţeles din toate iluziile acestei
lumi fiind iubire. Diferenţa dintre Dumnezeu şi iubire constă
în faptul că Dumnezeu poate fi înţeles dar iubirea nu va putea
fi niciodată înţeleasă de şi sunt unul şi acelaşi, un întreg.
3180.Dumnezeu nu poate lipsi din sufletul unui om care
iubeşte fiindcă iubirea este Dumnezeu.
3181.A te ruga Lui Dumnezeu este la fel cu faptul de a te ruga
iubirii. Diferenţa constă în localizare. Dumnezeu va fi mereu
cel care veghează iubirea din noi, pe când iubirea aceea care
îl va avea pe Dumnezeu unicul său reper.
3182.Dumnezeu este Totul, dar în primul rând un Tot al
neînţelesului din Om.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
137
3183.Dumnezeu nu se justifică pentru nimic din ce se
întâmplă în această lume uneori odioasă, tocmai fiindcă
Dumnezeu este justificarea în sine.
3184.Dumnezeu nu poate conversa cu nimeni fiind un singur
cuvânt şi anume: iubire.
3185.Dumnezeu nu poate fi găsit decât în sinele nostru care îl
caută.
3186.Dumnezeu este cea mai mare căutare a sinelui nostru
care de altfel face parte din El.
3187.Dumnezeu este atunci când regăsim în propriul nostru
Eu străinul din noi.
3188.Dumnezeu este muntele al cărui vârf se pierde în infinit.
Dacă ar fi văzut vreodată ar dispare complet.
3189.Dumnezeu este marea revelaţie care cântăreşte enigma
iubirii fără a şti vreodată greutatea ei.
3190.Dumnezeu este cerul al cărui nori nu pot acoperi
niciodată Lumina Sa Divină.
3191.Dumnezeu este necuprinsul ţinut în palmele sufletului.
3192.Dumnezeu este cuvântul care spune infinit mai mult
decât întreg limbajul cunoscut vreodată.
3193.Dumnezeu este marele suspin al acestei Existenţe care
oricât de mult se străduieşte nu poate fi niciodată perfectă.
3194.Dumnezeu este perfecţiunea din oceanul imperfecţiunii
în care înotăm de la naşterea morţii spre moartea morţii.
3195.Dumnezeu este mai mult decât poate fi un infinit şi mai
puţin decât poate fi un finit.
3196.Dumnezeu există peste tot dar de găsit nu îl vom putea
afla niciodată, fiind mereu ceea ce vrem mai mult atât de la
noi cât şi de la existenţă.
3197.Dumnezeu nu este un subiect anume fiind peste tot ceea
ce putem noi cataloga astfel. Este o stare de fapt.
3198.Dumnezeu este cea mai importantă amintire a omului:
aceea de a fi!
3199.Dumnezeu este eternul punct circumscris într-un cerc
care are o infinitate de puncte. Adică finitul şi infinitul. Prin
punct este finit iar prin infinitatea de puncte redevine finit
atunci când cercul se închide. Astfel Dumnezeu este finitul
ce include infinitul care redevine finit prin cerc.
3200.Dumnezeu va fi mereu ploaia ce va uda existenţa cu noi
stele ale infinitului.
3201.Dumnezeu este marea revelaţie a evenimentului
primordial ce apare ca o lipsă din semantic, semiotic şi
asemiotic.
3202.Dumnezeu este iubirea reflectată în oglinda cunoaşterii
alături de creaţie.
3203.Dumnezeu este faţa adevărată a Destinului, unică
Întâmplare Întâmplătoare, pe când Destinul este imaginea
Lui Dumnezeu, a acestei Întâmplări Întâmplătoare.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
138
3204.Cea mai mare absurditate ar fi ca până şi Dumnezeu să
se roage.
3205.Fără Dumnezeu întreaga existenţă ar fi debusolată.
3206.Dumnezeul Primordial nu poate fi creat, devansând
Cuvântul Matrice al Creaţiei, prin propria Sa primordialitate.
3207.Dumnezeu este unic întâmplător, este evenimentul
primordial produs de infinitul regăsit în finit pentru a
redeveni infinit.
3208.Evenimentul Primordial - Dumnezeu, este prima
devenire din aura Totului care şi-a găsit întreaga sa infinitate
în infinitatea de puncte incluse într-un cerc devenit finit deci:
punct.
3209.Dumnezeu este punctul care determină atât finitul cât şi
infinitul dintr-un cerc.
3210.Dumnezeu este cuvânt iar noi facem parte din sinele său.
3211.Ce a fost Evenimentul Primordial – Dumnezeu? A fost
prima memorare a eternităţii prin care s-a născut finitul. A
fost Gândul Primordial.
3212.Doar finitul se naşte, nu şi infinitul.
3213.Cum s-a produs prima memorare a eternităţii,
Evenimentul Primordial - Dumnezeu? Ce a închis cercul
infinitului spre a defini punctul? Răspunsul este: Unicitatea.
Infinitul este unic şi astfel unicul devine memorat ca atare de
finit.
3214.Dumnezeu îţi devine mai apropiat abia acolo unde
libertatea sinelui tău e constrânsă, pe când iubirea Lui doar
acolo unde te poţi simţi liber cu adevărat.
3215.Dumnezeu există doar în funcţie de libertatea sinelui tău.
3216.Atunci când Dumnezeu deschide poarta sinelui tău te
lasă să-L vezi cu ochii simţirii.
3217.Nu-L vei putea găsi niciodată pe Dumnezeu dacă nu te
vei simţi cu adevărat liber indiferent de încercările la care
eşti supus.
3218.Frumuseţea Lui Dumnezeu constă în libertatea pe care
reuşeşti să ţi-o regăseşti în această lume a suferinţei.
3219.De mult mai multe ori frumuseţea Lui Dumnezeu constă
în suferinţă decât în fericire.De aceea Dumnezeu te ajută să
treci peste necazuri.
3220.Dumnezeu nu va dormi niciodată somnul pe care îl
visezi tu în această viaţă. Deci fă o diferenţă între tine şi
Dumnezeu.
3221.Cu toţii căutăm fericirea de a fi ajutaţi de Dumnezeu,
neştiind că se află numai în noi şi nicăieri în altă parte.
3222.Să nu-L cauţi pe Dumnezeu în pustiul din tine fiindcă
nu-L vei găsi niciodată. Aminteşte-ţi că Dumnezeu este
partea cea mai de preţ a ta.De aceea caută-L mereu în tot ce
poate fi mai bun în fiinţa ta.
3223.Mulţi vor să-L asculte pe Dumnezeu în propriile lor legi
şi reguli, alţii în şuierul vântului, alţii în rugăciunile sau
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
139
prosternările lor, dar Dumnezeu nu poate fi auzit decât în
tăcerea cea mai adâncă din tine, unde-ţi va răspunde cu o altă
tăcere şi mai adâncă.
3224.De ce vrei să-L cunoşti pe Dumnezeu? Fericirea îşi are
originea în suferinţă iar Dumnezeu în durerea din tine.
3225.Poate fi Dumnezeu mai bun decât tot ce consideri tu că
poate fi mai bun? Da! Dar fereşte-te de ceea ce poate fi astfel
fiindcă înseamnă că poate fi şi mai rău decât orice rău
cunoşti tu.
3226.Dumnezeu are nevoie de ruga omului doar în măsura în
care omul îl simte astfel mai aproape pe Dumnezeu.
3227.Fericiţi cei care se simt atât de liberi faţă de şinele lor
încât să-L poată întâlni pe Dumnezeu.
3228.Dumnezeu este acel străin etern din sufletul fiecărui om.
Îl vei descoperi abia atunci când vei alunga străinul din tine.
3229.Dumnezeu este singurul care s-a născut determinând
finitul din infinit, prin propria Sa unicitate ce a devenit
Eveniment Primordial şi conştiinţă de sine datorită eternei
lipse din infinit.
3230.Nimic nu ar fi putut exista fără Dumnezeu fiindcă
Dumnezeu este Totul.
3231.Paradoxal cel mai mare, dar şi cel mai mic număr este
Unu, din întreaga numerologie, fiindcă infinitul şi Dumnezeu
nu pot fi decât Unul singur.
3232.Dumnezeu este făuritorul întregii legităţi a Totului. Fără
legitatea de a fi eterna lipsă a finitului din infinit, Totul nu ar
mai avea nici un sens, iar Dumnezeu ar dispare fiind
întocmai sensul Totului.
3233.Chiar şi cei fără de Dumnezeu sunt parte din Dumnezeu.
3234.Nu există Dumnezeu bun sau rău, ci doar Dumnezeu în
care se poate regăsi sinele omului sau nu.
3235.Dumnezeu este eternitatea ce a ales finitul pentru a
gândi.
3236.Alături de Dumnezeu înseamnă mai aproape de tine.
3237.Primindu-L pe Dumnezeu în tine te împrieteneşti cu
străinul din tine.
3238.Nu uita, Dumnezeu nu-ţi cere să te supui nici unui ritual
anume, ci doar modului cum înţelegi tu propria ta libertate.
3239.Te poţi simţi mai liber şi implicit mai aproape de
Dumnezeu chiar şi sub cele mai ferecate lacăte ale suferinţei,
sau cât se poate de încorsetat în cele mai luxoase palate.
Totul depinde de modul cum îţi înţelegi propriul tău Eu
atunci când îi vorbeşti de Dumnezeu.
3240.A te ascunde de Dumnezeu este la fel ca şi cum te-ai
ascunde de tine însuţi.
3241.Nimeni nu poate fi fericit fără Dumnezeu fiindcă devine
sclavul ţărânii din el.
3242.A sta aproape de Dumnezeu este ca şi cum ai fi aproape
de tine.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
140
3243.A-L linguşi pe Dumnezeu este ca şi cum te-ai minţi pe
tine. Nu uita: Dumnezeu este mai înainte de toate în tine.
3244.Niciodată nu vei putea înţelege faţa Lui Dumnezeu dacă
nu-ţi vei înţelege propriul tău Destin. Aceasta este faţa Lui
Dumnezeu pentru tine.
3245.Dumnezeu nu va alerga niciodată de tine dacă vei
înţelege că sensul vieţii constă în moarte şi întreaga suferinţă
a lumii este o deşertăciune.
3246.Poate fi Dumnezeu opus acestei lumi pe care a gândit-o?
Nu, fiindcă este propria sa imagine. Da, fiindcă aceasta este o
iluzie.
3247.Care este sensul iluziei acestei lumi dată de Dumnezeu?
Moartea.
3248.Să fie faţa Lui Dumnezeu realitate în moarte precum este
iluzie în viaţă? Da! Doar viaţa se pierde în mrejele iluziei nu
şi moartea care devine unica realitate a acestei iluzii.
3249.Niciodată în viaţă nu vei putea fi total alături de
Dumnezeu fiindcă ar însemna să înlături vălul Iluziei Vieţii
şi să te sinucizi.
3250.Dumnezeu a lăsat acest vis al vieţii pentru a ne putea
trezi în eternitatea morţii de unde să memorăm existenţa
alături de Dumnezeu.
3251.Dragostea de Dumnezeu survine din necesitatea omului
de a se regăsi pe sine.
3252.Este o mare diferenţă între Dumnezeul omului şi
Dumnezeul Primordial sau Evenimentul Primordial. Primul
se regăseşte în şi prin om iar cel de al doilea transcede mereu
dincolo de om.
3253.Cum universul uman înseamnă cunoaşterea lui, universul
dumnezeiesc înseamnă iubirea lui.
3254.Oare cum ar arăta lumea fără de iubire, fără de
Dumnezeu? Simplu, ar fi o lume fără de suflete.
3255.Sunt conştient, deci gândesc prin Dumnezeu!
3256.Dumnezeu este eternitatea fiecărei clipe prin care
trecem.
3257.Dumnezeu s-a născut din dor, din propria sa lipsă din
neant.
3258.Dumnezeul nostru poate fi definit ca fiind dorul din
iubire.De câte ori ne e dor iubind îl regăsim pe Dumnezeu în
noi.
EXISTENŢĂ
3259.Sufletul îşi doarme viaţa în patul existenţei pentru a se
trezi în Destin.
3260.Numai existenţa poate însufleţi moartea.
3261.Existenţa este sufletul Destinului.
3262.Existenţa poate lipsi numai din cuvânt.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
141
3263.Nu tot ce gândim există dar gândirea noastră aparţine
existenţei.
3264.Existenţa este un cuvânt spus de Dumnezeu când a
împărţit Destinul.
3265.Existenţa este numai pentru a fi.
3266.Existenţa este viitorul continuu care se revarsă asupra
unui trecut inert.
3267.Existenţa este steaua care apune etern peste un trecut de
o clipă la fel de eternă.
3268.Existenţa nu rămâne niciodată în urma nimănui ci doar
în sinele său.
3269.Existenţa nu moare şi nici nu se naşte ci respiră prin
ambele.
3270.Existenţa este limita de unde orice gând poate zbura la
Dumnezeu.
3271.Existenţa este cuvântul ce răsare din eternitate spre a fi
murirea alături de nemurire.
3272.Existenţa se reculege etern la gândul Lui Dumnezeu
conştientizându-l cu al său: a fi.
3273.Existenţa nu promite niciodată nimic ci face.
3274.Doar nonexistenţa poate promite verbului de a face al
existenţei.
3275.Existenţa se minte de două ori prin Iluzia Vieţii, odată
prin prezentul de a fi care vine din viitorul va fi şi a doua
oară prin trecutul de a fost care devine: este.
3276.Existenţa se hrăneşte doar cu legitatea propriului său
hazard.
3277.Existenţa rămâne mereu în urma Lui Dumnezeu şi etern
în faţa omului.
3278.Existenţa nu poate fi înţeleasă decât de Destin, astfel
ambele determină conştiinţa existenţială.
3279.Existenţa recunoaşte viitorul şi trecutul doar dacă nu e
privită de ochii pierduţi şi trişti ai umanităţii.
3280.Prin Destin existenţa devine a fost din va fi.
3281.Destinul existenţei este conştiinţa sa de sine, propria sa
memorare.
3282.Fără Destin, existenţa ar fi un absurd.
3283.Nu putem vorbi despre absurdul existenţial decât dacă
extrapolăm Destinul.
3284.Destinul nu poate fi absurd în existenţă, însă absurdul
poate avea un destin în aceeaşi existenţă.
3285.Orice Destin al existenţei este un dat al Lui Dumnezeu,
fiind imaginea sa, care nu poate fi schimbată prin absurd.
3286.Absurdul existenţial intervine doar când cel care
conştientizează existenţa este înveşmântat de mantia Iluziei
Vieţii.
3287.Existenţa absurdului este la fel de absurdă precum
Destinul ei.