SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
151
FILOSOFIE
3510.Filosofia este religia viitorului.
3511.Filosofia este credinţa în stare pură nealterată de
politicianismul nici unei religii.
3512.Filosofia este desăvârşirea frumuseţii spiritului uman în
faţa existenţei.
3513.Numai prin filosofie vom redeveni copiii care se întreabă
de ce răsare luna.
3514.Filosofia este calea eliberării de sine a fiinţei umane.
3515.Filosofia este unicul avantaj al spiritului în faţa Iluziei
Vieţii.
3516.Filosofia este împlinirea în sinele omului al cuvântului
Lui Dumnezeu cu privire la existenţă şi adevăr.
3517.Filosofia este libertatea de a şti că nu putem cunoaşte
decât Iluzia Vieţii.
3518.Filosofia este absolutul cuvântului din această lume.
3519.Filosofia este îngerul ce nu recunoaşte păcatul Lui
Dumnezeu.
3520.Filosofia este înţelepciunea de a respecta necunoaşterea
adevărului absolut.
FRUMUSEŢE
3521.Frumuseţea este o lacrimă pe obrazul adevărului.
3522.Frumuseţea nu va depăşi niciodată limita gândului.
3523.Frumuseţea este serenada Destinului la fereastra iubirii
acestei Lumi.
3524.Frumuseţea este partea divină a binelui sau a răului.
3525.Frumuseţea nu te poate înţelege niciodată de ce o
înţelegi chiar şi atunci când se ascunde de tine.
3526.Frumuseţea este poarta deschisă către graţiile cerului.
3527.Frumuseţea nu poate ascunde nimic din ceea ce ar vrea
să ştie propriul tău instinct.
3528.Frumuseţea aprinde candela fericirii mai rar dar mai
profund.
3529.Frumuseţea este visul din care uneori nici Dumnezeu nu
ar vrea să se mai trezească.
3530.Frumuseţea este imaginea infinitului, al nefiinţei acestuia
din ochii tăi.
3531.Frumuseţea devine artă doar atunci când instinctul se
regăseşte în ea.
3532.Frumuseţea reuşeşte de fiecare dată să înduplece orice
altceva în afară de instinct.
3533.Există ceva mai frumos decât ochii tăi în care se
regăseşte instinctul fiinţei mele?
3534.Cu toţii ştim ce este frumuseţea dar câţi ştiu ce este
adevărul?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
152
3535.Suntem înconjuraţi de atât de multă frumuseţe încât ar
trebui să existăm în paradis.De ce nu este aşa?
3536.Frumuseţea nu are margini în lumea visului fiindcă se
întâlnesc şi coşmaruri nemărginite.
3537.Cui nu îi e dor de frumuseţe? Chiar dacă are destulă.
Frumuseţea este la fel ca şi fericirea, niciodată îndeajuns.De
aceea paradisul nostru este un infern.
3538.Ce poate fi în inima care nu mai vrea nici măcar
frumuseţe?
3539.Deseori frumuseţea este stindardul uitării de sine a
spiritului care se închide într-un şablon.
3540.Adevărata frumuseţe există numai în iubire.
3541.Frumuseţea divină a iubirii vine din eternitatea şi haosul
nefiinţei prin dorul Lui Dumnezeu direct în ochii tăi.
3542.Frumuseţea este pescăruşul amăgirii care se pierde în
spumă unui val al Destinului, neştiind că lovit de stânca
timpului, nu va mai prinde nici un răsărit care să-l admire.
3543.Îţi spun că nicăieri nu am aflat o frumuseţe mai mare
decât în tăcerea ochilor tăi în care auzeam întreaga simfonie
a naturii divine.
3544.Frumuseţea a devenit un etalon datorită înstrăinării de
sine a fiinţei noastre, altfel ar trebui să fie o diversitate cel
puţin la fel de mare precum sunt inimile noastre.
3545.Frumuseţea este dorinţa de emancipare a sufletului în
gara vieţii, conştient fiind că totul e deşertăciune.
3546.Întreaga frumuseţe a lumii se află numai în ochii pe care
îi iubeşti.
3547.Frumuseţea la fel şi fericirea nu sunt niciodată îndeajuns.
3548.Adevărata frumuseţe este orizontul sufletului pe care nul
vei putea cuprinde niciodată în braţe.
3549.Frumuseţea libertăţii de a fi constă în suferinţa plătită
pentru aceasta.
3550.Sufletele noastre au fost şi vor fi un miracol al frumuseţii
care nu pot fi înţelese de păcatul necesar frumuseţii.De ce
oare?
3551.Frumuseţea pământului din noi trece odată cu timpul, în
schimb frumuseţea iubirii din noi nu moare niciodată.
3552.Frumuseţea împlinirii nu poate fi gustată decât prin
cântărirea suferinţei necesare pentru aceasta.
GÂND
3553.Gândul este oceanul ale cărui ţărmuri este infinitul.
3554.Gândul este frumuseţea ascunsă a Totului.
3555.Nimic nu poate fi mai măreţ decât gândul care ţine acest
Univers viu.
3556.Alături de gând nu vei fi niciodată singur ci cu
Dumnezeu.
3557.Gândul este sângele simţirii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
153
3558.Gândul este libertatea de a recunoaşte a propriului tău
Destin.
3559.Gândul este inima fiinţei.
3560.Gândul a născut lumea.
3561.Gândul nu moare niciodată ci se uită în eternitatea
fiinţei.
3562.Gândul este energia de a fi.
3563.Gândul nu poate fi distrus ci doar alungat.
3564.Gândul este amintirea instinctului.
3565.Gândul este sensul cuvântului, primit de la instinctul
primordial.
3566.Primul gând a fost acela al instinctului primordial definit
de nefiinţa infinitului.
3567.Gândul este cel care determină multidimensionalitatea şi
niciodată invers.
3568.Nu binele şi răul rezultă gândul ci sunt rezultatele unui
gând.
3569.Infinitatea de gânduri determină Conştiinţa Universală.
3570.Fiecare Cuvânt Matrice are propriul său gând în al cărui
sens se regăseşte şi care determină lumile acelui Cuvânt.
3571.Nu poţi să rupi gândul de cuvânt.
3572.Gândul Cuvântului Matrice va determina o infinitate de
alte gânduri atunci când interacţionează cu infinitatea de alte
Cuvinte Matrice.
3573.Gândul este esenţa luminii spirituale.
3574.Orice gând este o rază de lumină.
3575.Gândul este sursa dar şi cauza energiei.
3576.Fiecare gând are energia lui proprie.
3577.Şi lumina acestei lumi este o cuantă energetică al unui
gând divin pe care noi nu îl cunoaştem sau percepem astfel.
3578.Orice suflet atunci când gândeşte determină în cadrul
gândului respectiv o anumită energie care se localizează pe
un spectru al Luminii Divine.
3579.Nu există gând care să nu facă parte din Lumină Divină,
indiferent cât de brav sau de josnic ar fi, el este energie.
3580.Părintele gândului este Instinctul Primordial al Nefiinţei.
3581.Gândul este sufletul Fiinţei.
3582.Prin gând fiinţa devine Totul din spatele Totului
nefiinţei.
3583.Gândul este fericirea existenţei de a se putea reculege la
picioarele divine ale Luminii Divine.
3584.Toate gândurile sunt divine oricât de necurate ne par
nouă, fiindcă totul are un sens pe care noi nu îl vom afla
niciodată.
3585.Omul are şansa prin falsa sa voinţă să nască gânduri
curate sau necurate, neştiind ce anume este binele sau răul
decât prin intermediul Iluziei Vieţii.
3586.Gândul este adevărul pe care nu-l vom înţelege niciodată
despre noi.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
154
3587.Gândul faptelor bune devine un consens al bunei
convieţuiri, împotrivindu-se exterminării. E normal să fie
astfel în Iluzia Vieţii.De ce se nasc alţii şi alţii pentru a muri
şi suferi? Doar pentru a continua suferinţa, pentru a mai fi
cineva care să-i ţină stindardul acesteia?
3588.Gândul este ţărmul la care acostează de fiecare dată
Destinul.
3589.Fiecare gând are propriul său Destin nemuritor.
3590.Cu toţii căutăm nemurirea neştiind că aceasta se află
chiar în gândurile noastre.
3591.De ce putem gândi în lipsa voinţei? Tocmai fiindcă
suntem o faţă a fiinţei al cărei Destin este imaginea Lui
Dumnezeu.
3592.Gândul nu se poate reculege decât în propria lui fiinţă.
3593.Fiinţa este un gând însă gândul nu este fiinţă ci energie şi
fiinţare.
3594.Fiecare dintre noi suntem un gând al Lui Dumnezeu,
aflat în ADN-ul fiecăruia, supus unui Destin prin care
Dumnezeu se regăseşte în noi.
3595.Gândul reprezintă de fiecare dată consensul fiinţei cu
nefiinţa.
3596.Cum putem gândi în lipsa voinţei datorată necunoaşterii
adevărului absolut? Suntem demiurgii energetici ai acestei
lumi pe care o simţim. Voinţa constă numai în simţire, numai
în iubire.
3597.Mai putem poseda caracteristica decizională în lipsa
voinţei? Da: iubind!
3598.Frumuseţea sau urâţenia lumii, raiul sau iadul,
Dumnezeu sau Satan, toate sunt incluse în energia gândului
acestei lumi pe care o producem noi. Noi suntem atât faţa
satanică cât şi cea dumnezeiască din gândul lumii. Fără noi
dispare atât Dumnezeu cât şi Satan.
GENIALITATE
3599.Adevărata genialitate nu constă într-o mare inteligenţă ci
în instinct.
3600.Genialitatea este o lipsă din normalitatea mulţimii.
3601.Genialitatea nu va gândi niciodată ci va simţi fiindcă
esenţa cunoaşterii acestei lumi e o minciună.
3602.Genialitatea este o eternă căutare a ceea ce nu poate fi
găsit decât acceptat.
3603.Genialitatea este malul spre care tinde nebunia lumii fără
să îl poată atinge vreodată.
3604.Genialitatea este unicul pod care uneşte deşertăciunea de
sublim.
3605.Genialitatea este povara acestei lumi simţită de umerii
geniului.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
155
3606.Genialitatea este floarea care răsare numai stropită cu
apa perfecţiunii.
3607.Genialitatea este eternitatea ce nu poate fi roasă
niciodată de oceanul superficialităţii.
3608.Genialitatea este rădăcina hazardului transformat în
perfecţiune.
3609.Genialitatea este norocul pierdut mereu pentru a putea fi
găsit de această existenţă.
3610.Frumuseţea genialităţii nu constă în vedetism ci în
regăsire de sine.
3611.Genialitatea este lacrima ce vrea să spele faţa murdară a
cunoaşterii.
3612.Genialitatea nu este o calitate ci un dar care nu poate fi
redat nici unei alte persoane.
3613.Genialitatea nu vine niciodată la un anumit suflet dacă
nu este mai înainte de toate înţeleasă ca fiind aceea care mută
absolutul în hazard şi deşertăciunea în perfecţiune.
3614.Genialitatea este unica fiică a absolutului care a întârziat
ca întotdeauna la masa Creaţiei, fiind înlocuită de
Deşertăciune.
3615.Genialitatea este dimineaţa care nu va cunoaşte niciodată
un apus.
3616.Genialitatea este lacrima Lui Dumnezeu uitată
întâmplător pe faţa acestei lumi murdare.
3617.Genialitatea este infinitul care-şi aminteşte că nu poate fi
decât unul singur.
3618.Genialitatea este dreaptă care a înţeles dintotdeauna că
devine o curbă la infinit, închizându-se într-un cerc care este
lumea sa.
3619.Genialitatea este cărbunele care arde mocnit absurdul
umanităţii.
3620.Genialitatea este unica şansă a omenirii de a-şi descoperi
sinele său pierdut.
3621.Genialitatea este intuiţie, revelaţie, dorinţă de absolut,
îmbrăcate şi coafate în nimicnicia plictisitoare a acestei lumi,
transformate în lene.
3622.Genialitatea nu se cunoaşte şi nici recunoaşte, se
primeşte.
3623.Genialitatea este altarul unde se roagă Deşertăciunea.
3624.Genialitatea este o întâmplare uitată de Dumnezeu în
sufletul unui muritor.
3625.Genialitatea este dorinţa absurdului de a deveni absolut.
3626.Genialitatea este lacul unde nu mai poate pescui
superficialitatea.
3627.Genialitatea este libertatea pierdută a absolutului acestei
lumi considerată nebunie de omul de rând.
3628.Genialitatea este colierul de perle ale cunoaşterii aşezat
la gâtul infam al lumii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
156
3629.Geniul nu va îmbrăca niciodată cămaşa ignoranţei oricât
de frumoasă ar fi aceasta ci o va petici pe aceea a
perfecţiunii.Şi aceasta pare o nebunie în viziunea omului de
rând, nu-i aşa?
3630.Genialitatea este sacul care va ajunge mereu spart la
moara Destinului unde se împarte împlinirea.
3631.Genialitatea nu va înţelege niciodată de ce orizontul
aleargă mereu de noi şi va încerca să-l prindă la nesfârşit,
oricât de mare nebunie ar părea.
3632.Genialitatea este copilăria absolutului dus pe genunchii
tociţi de vreme ai hazardului împlinit.
3633.Genialitatea se recunoaşte abia atunci când intră în
normalitate.
3634.Genialitatea este firul rupt de Întâmplare al Iluziei Vieţii.
3635.Genialitatea este unica fereastră ce ne lasă să întrezărim
adevărul ascuns după privirea ameţită a Iluziei Vieţii.
3636.Genialitatea este ancora ce nu va atinge niciodată fundul
oceanului iluziei acestei lumi fiindcă este într-o continuă
căutare de sine.
3637.Genialitatea se supune în acelaşi timp atât Lui
Dumnezeu cât şi greşelilor acestei existenţe, pe care le va
recunoaşte mereu, cu pioşenie.
3638.Cărămida genialităţii nu poate fi niciodată pusă la
edificiul iluziei decât la cel al absolutului. De aceea geniul nu
poate fi niciodată pe deplin înţeles de vulgul infam care se
hrăneşte numai cu Iluzia Vieţii.
GENIUL
3639.Geniul va înţelege că unica frumuseţe a lumii constă în
iubire.
3640.Geniul este mereu într-o criză de el însuşi.
3641.Geniul nu va accepta niciodată compromisul cu sine.
3642.Geniul bate la poarta nebuniei pentru omul de rând, în
schimb vede omul de rând ca fiind nebun şi debusolat.
3643.Geniul va răsări numai acolo unde a făcut hazardul
legământ cu absolutul
3644.Geniul va săpa pământul făgăduinţei dat de deşertăciune
pentru a planta absolutul.
3645.Geniul aleargă privind către naştere chiar şi în moarte pe
când omul de rând va alerga văzând doar moartea.
3646.Geniul nu va observa niciodată moartea pentru că
trăieşte prin ea şi moare prin viaţă.
3647.Omul de rând va iubi ierarhia sinelui pe când geniul
regăsirea de sine.
3648.Geniul se trezeşte mereu la ceasul nebuniei de a crede în
acel ceva, pe când omul de rând la cel al absurdului şi
deşertăciunii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
157
3649.Geniul va înflori numai acolo unde este îndeajuns de
multă deşertăciune pentru a-l uda.
3650.Geniul este unicul pod care uneşte prostia de perfecţiune,
absurdul de absolut, deşertăciunea de împlinire, prin simplă
întâmplare de a fi în această existenţă.
3651.Geniul se va ridica primul de la masa infamiei şi va
pleca ultimul de la aceea a perfecţiunii.
3652.Geniul nu va căuta niciodată perfecţiunea şi nici
absolutul fiindcă se va naşte cu ele.
GREŞEALĂ
3653.Greşim atunci când ar trebui să ne amintim de păcatul
lăsat de Dumnezeu?
3654.Cine a greşit la facerea lumii lăsând să existe greşeala?
3655.Evoluţia de cele mai multe ori are la bază, cărămida
greşelii.
3656.Existenţa ne apare deseori ca fiind o greşeală tocmai
datorită Iluziei Vieţii.
3657.La originea divină a lumii stă greşeala creaţiei? De aici
absurdul şi alienarea?
3658.Dacă Dumnezeu greşeşte înseamnă că şi greşeala este
perfectă, prin urmare nu mai este greşeală.
3659.Greşeala din paradis ne vine.
3660.Păcatul originar este libertatea de a şti că totul poate fi
perfect chiar şi imperfecţiunea, odată ce admite faptul că
Dumnezeu a greşit.
3661.Greşeala a susţinut mai des omenirea decât perfecţiunea,
fiindcă omul în sinea lui este imperfect.
3662.Greşeala este un dar de la Dumnezeu şi nicidecum un
blestem.
3663.O greşeală hrăneşte mai multe guri decât o sută de
perfecţiuni.
3664.Greşeala este sinele recunoscut al omului, faţă de mult
prea perfectul străin din el. Cauza angoasei individuale şi
sociale.
3665.Fără greşeală omul nu ar putea fi liber.
3666.Greşeala plăteşte mereu la spovedanie pe când
perfecţiunea nici măcar nu calcă în biserică!
3667.Fiecare ne lovim de greşeli. Important este cât de tare.
3668.Elimină greşeala şi imediat va dispărea orice urmă de
paradis din sufletul omului. Elimină perfecţiunea. Atunci va
dispărea orice urmă de infern din acelaşi suflet. Ce preferaţi?
3669.Greşeala va îndemna corectitudinea să avanseze spre noi
culmi, tocmai pentru ca această greşeală să-i ia locul.
3670.Greşeala este divină atunci când constă în iubire.
3671.Doar cel care nu a greşit nu-şi poate imagina cum arată
paradisul.
3672.Să fie greşeala un noroc sau o nenorocire?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
158
3673.Greşeala nu poate greşi niciodată.
3674.Greşeala greşelii este greşeală faţă de greşeală şi
perfecţiune pentru noi.
3675.Cu siguranţă greşeala nu a greşit deloc atunci când a
făcut această lume.
3676.Perfecţiunea greşelii este haosul din care ne tragem.
3677.Greşeala originii noastre este limita prin care ne
recunoaşte Destinul.
3678.Fără de greşeală nu ar mai fi necesară nici mântuirea iar
fără de mântuire am fi mai săraci de noi înşine.
3679.Când Dumnezeu a gândit această lume a început cu
siguranţă să aprofundeze cuvântul greşeală.
3680.Greşeala este un mijloc şi nu un scop, de aceea instinctul
nu greşeşte niciodată fiind un scop.
3681.Perfecţiunea greşelii constă în iubire. Abia acolo
realizăm că şi greşeala poate greşi devenind perfectă.
3682.Greşeala va juca şah o viaţă întreagă cu Dumnezeul din
tine.
3683.Nu poţi să umileşti greşeala în faţa perfecţiunii fiindcă
niciodată nu vei şti care dintre ele este mai perfectă faţă de
adevărul absolut pe care nu-l cunoşti.
3684.Greşeala este farul de pe stânca infinitului care-ţi arată
mereu pe unde să mergi pentru a nu-ţi zdrobi Destinul de
colţurile tăioase ale stâncii sufletului tău.
3685.Fără cunoaşterea greşelii moartea nu s-ar putea deosebi
de viaţă.
3686.Nu greşeala respinge cel mai adesea adevărul ci
perfecţiunea şi corectitudinea acestei Iluzii a Vieţii.
3687.Greşeala este darul făcut acestei lumi, prin Destin de
către Dumnezeu.
3688.Fără greşeală lumea ar fi debusolată nemaiavând nici un
sens.
3689.Oricât de ciudat ar părea dar spre greşeală suntem
deseori călăuziţi de propriul nostru instinct care la rândul său
nu poate greşi niciodată fiindcă este puntea dintre fiinţă şi
adevărul absolut.
3690.Fiinţa umană se hrăneşte cu greşeli pentru a-şi urma
calea Destinului.
3691.Nimic nu este fără de greşeală, nici măcar cel mai
perfect lucru.
3692.Greşeala face parte din esenţa fiinţei alături de finit.
Perfecţiunea constă în infinitul nefiinţei, iar cel care le poate
cântări este numai adevărul absolut.
3693.Nu există fiinţă fără greşeală.
3694.Greşeala nu este neapărat ceva rău şi nici ceva bun ci
ceva necesar.
3695.Necesitatea este un fruct al greşelii fără de care nu ar
exista fiinţare.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
159
3696.Greşeala este valea care-i arată fiinţei cât de înalt poate fi
muntele propriei sale măreţii.
3697.Greşeala poate fi oricând perfecţiunea cea mai elocventă
dintre toate perfecţiunile dacă imperfecţiunea sa este pe
măsura perfecţiunii comparate.
3698.Greşeala este esenţa miracolului accidental al întâmplării
de a deveni Destin.
HAOS
3699.Doar unde este simţire este şi haos.
3700.Simţirea a început prin haosul perfecţiunii infinite şi
absolute a nefiinţei.
3701.Haosul este prima necesitate care a apărut la fiinţarea
fiinţei.
3702.Haosul este sensul fiinţei faţă de perfecţiunea nefiinţei.
3703.Numai prin haos se poate împlini Destinul.
3704.Cum Destinul este imaginea Lui Dumnezeu care
transcede lumile înseamnă că haosul ca origine a Destinului
este parte din fiinţa Lui Dumnezeu.
3705.Haosul este înainte de toate: fiinţă.
3706.Haosul este primul care a părăsit neantul nefiinţei pentru
a deveni naşterea fiinţei.
3707.Pentru a fi, haosul trebuie să includă în structura sa acel
ceva, neputând fi neantul.
3708.Haosul este prima treaptă a legităţii.
3709.Şi haosul este legitate determinată tocmai de entropia pe
care o reprezintă elementele sale constituante.
3710.Fiinţa se naşte prin haos dar ce anume este haosul de la
naşterea fiinţei decât prima memorare de sine, Instinctul
Primordial al nefiinţei care simte pentru întâia oară?
3711.Fiinţă fără de haos nu poate să existe.
3712.Haosul este cel care determină de fiecare dată legitatea.
3713.Fiecare lege se naşte din haos pentru a se subordona unei
alte şi alte legităţi care vor sfârşi în cele din urmă în acelaşi
haos.
3714.Haosul este cea mai simplă dar şi cea mai superioară
legitate.
3715.Haosul este coaja în care îmbracă nefiinţa fiinţa. Este oul
primordial.
3716.Haosul este divin, iar adevăratul haos poate fi recunoscut
doar de către adevărul absolut. Tot ceea ce ni se pare nouă a
fi haos este o legitate bine structurată pe care nu o putem
înţelege.
3717.Haosul este măsura tuturor lucrurilor şi fenomenelor din
lumea fiinţei.
3718.Haosul primordial se reduce la conştientizarea de sine a
nefiinţei, care ar vrea să-şi înţeleagă propriul său neînţeles.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
160
De aici intervine contradicţia şi odată cu aceasta fiinţarea
fiinţei.
3719.Doar prin haos poate fiinţa fiinţa.
3720.Haosul este caracteristică de bază a fiinţării.
3721.Fără fiinţare, fiinţa nu ar putea fi determinată, întrucât
fiinţarea este calitatea fiinţei de a se naşte cu simţire, de a trăi
această simţire prin raportarea sa la diferite repere.
3722.Haosul se naşte din perfecţiunea absolută a nefiinţei,
unde nu există legitate şi nici acel ceva care să producă cel
mai mic dezechilibru. Totul este neant în nefiinţă.
3723.Haosul este primul ecou din neantul nefiinţei, produs de
perfecţiunea sa absolută.
3724.Poate fi neantul perfect şi absolut odată ce nu are în
cadrul său nici un element care să poată fi astfel? Da! Prin
haos.
3725.Toate elementele haosului se oglindesc în neant
devenind perfecţiunea absolută.
3726.Nefiinţa devine perfectă prin haos iar fiinţa prin nefiinţă.
3727.Şi haosul poate să aibă perfecţiunea sa.
3728.Absolutul perfecţiunii constă din haosul oglindit în
nefiinţă.
3729.Din haos se înfiripă iubirea ochilor eterni.
3730.Ascultă valurile Destinului şi spune-mi cum de a reuşit
haosul să nască o asemenea iubire?
3731.Ce poate fi mai perfect şi absolut, mai adevărat, decât
iubirea izvorâtă din haos?
3732.Ai să înţelegi vreodată perfecţiunea haosului din sufletul
tău?
3733.Este ceva mai impunător, mai magnific decât haosul care
a simţit nefiinţa?
3734.Să ştii că nicăieri nu mă regăsesc decât în haosul perfect
al inimii tale.
3735.Încotro este haosul este şi simţirea.
3736.Dumnezeu s-a născut din haos.
3737.Cât de aproape eşti de mine prin haosul sufletului tău
care a născut perfecţiunea privirii în care mă pierd?
3738.Nu există perfecţiune mai mare în tot haosul pe care să o
ştim în afară de iubire.
3739.Spune-mi că nu crezi în haosul din mine şi am să înţeleg
haosul simţirii tale.
3740.Prin haos s-a întrupat eternitatea simţindu-se infinită.
3741.Fără de haos infinitul nu ar fi reuşit să-şi simtă propria sa
nefiinţă.
3742.Te ascult în scoica timpului şi-ţi aştept eternitatea
izvorâtă din haos, pentru a mă regăsi.
3743.Ar mai fi sărutul vieţii fără de haos? Dar al morţii?
3744.Suntem străini de noi înşine fiindcă nu vrem să
înţelegem perfecţiunea haosului din sufletele noastre.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
161
3745.De ce plânge până şi haosul din inima ta? Înţelege-l, el
este străinul din tine.
3746.Anii vor trece de parcă nici nu ar fi fost şi atunci vei
rămâne doar tu cu haosul din tine care ţi-a dat suflarea.
3747.Te rog nu risipi niciodată haosul din iubire fiindcă el ţi-a
dat simţirea.
3748.Haosul nu te va lăsa niciodată să înţelegi de ce iubeşti,
tocmai fiindcă el este simţire.
3749.Poţi să crezi în zăpada timpului fără să-ţi aminteşti de
haosul creaţiei?
3750.Am obosit de atâta haos din inima mea şi de aceea simt
cum mă apropii de moarte cu fiecare clipă.
3751.Doamne, de cât haos aveam nevoie în adolescenţă atunci
când iubeam.. De aceea e bine să redevenim uneori copii, să
putem iubi cu adevărat.
3752.Iubirea fără haos este ca şi floarea fără apă.
3753.Ar mai clocoti oceanul în lipsa haosului?
3754.Te ador îngerul meu zămislit din haos.
3755.Perfecţiunea eternă a nefiinţei a avut nevoie de un singur
lucru pentru a-şi simţi propria sa măreţie şi acela a fost
haosul care a dat simţirea.
3756.Nu plânge frumoasă floare izvorâtă din haosul lacrimii
Lui Dumnezeu. Într-o zi ochii noştrii se vor îmbrăţişa.
3757.Te iubesc cum numai haosul poate să o facă!
3758.Prin perfecţiunea haosului îl simţim pe Dumnezeu mai
aproape de noi fiindcă prin haosul iubirii s-a născut dorul.
3759.Oare ce s-ar fi făcut lumea fără dorul zămislit din haosul
iubirii.
3760.Adevărata bogăţie nu stă în bani ci în dor. Doar în acesta
îl poţi regăsi pe Dumnezeu cu întreaga Sa perfecţiune a
haosului iubirii.
3761.Există fericire fără haosul care o împlineşte prin simţire?
3762.Celui care se teme de haos îi e frică de iubire.
3763.Este atât de mare răceala vieţii atunci când nu-ţi înţelegi
haosul din inima ta încât mulţi ajung la sinucidere.
3764.Să ştii că viaţa ta este un dat venit prin Destin din haos.
3765.Viaţa nu poate fi înţeleasă cu adevărat decât de haosul
fiinţei zămislit de nefiinţa eternităţii alături de instinctul
primordial.
3766.Haosul a urmat instinctului primordial atunci când
nefiinţa a simţit fiinţa, pentru care haosul a precedat
instinctului primordial. Haosul fiind dezordinea iar instinctul
ordinea.
3767.Atunci când vorbim despre fiinţă nu putem să facem
abstracţie de nefiinţa care se află în această. Tot aşa cum
haosul şi instinctul se află unul în altul.
3768.Cât haos trebuie să fie în fiecare cuvânt al vieţii noastre?
3769.Ce departe dar şi ce aproape este haosul propriului
nostru suflet de noi înşine?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
162
3770.Nicăieri nu vei întâlni fericire mai mare decât în haos.
3771.Haosul a fost primul care a înţeles neantul nefiinţei.
3772.Nu putem vorbi de nefiinţă fără de neant precum de
fiinţă fără de haos.
3773.Nefiinţa devine astfel, numai prin haosul fiinţei, altfel ar
fi doar neant absolut, încât s-ar surpa în el însuşi până şi
adevărul absolut.
3774.Haosul este prima carte de vizită a fiinţei.
3775.Haosul şi instinctul sunt părinţii adevărului absolut ce
poate fi recunoscut de către fiinţă şi nefiinţă.
3776.Haosul este prima gară în care s-a oprit nefiinţa la
naşterea fiinţei.
3777.Haosul este inima Totului.
3778.Prin haos fiinţa este punctul prezent în orice sistem,
deoarece în logica noastră se deplasează infinit prin spaţiu.
Infinitatea e dobândită de la nefiinţă.
3779.Prin haos şi instinct fiinţa se află în nefiinţă şi nefiinţa în
fiinţă. Astfel finitul va fi mereu în infinit şi invers.
3780.Nicăieri nu vei fi mai aproape de haosul instinctului
primordial decât citind o scrisoare de iubire sau privind ochii
pe care-i iubeşti cel mai mult.
3781.Am să te aştept iubirea mea până ce haosul instinctului
primordial divin ne va înţelege ascunzându-ne în eternitatea
unei priviri.
3782.Niciodată nu a fost un haos mai mare în sufletul meu
fiindcă niciodată nu am iubit atât de mult.
3783.Fără de haos nimic nu ar renaşte.
3784.Din haos ne vine până şi mântuirea.
3785.Oare ce s-ar face speranţa fără de haos?
3786.Ştii ce înseamnă o frântură de haos primită din privirea
ta pentru mine?
3787.Dumnezeu este dor iar dorul doare numai prin haos fiind
fiinţă!
3788.Dumnezeu este cel mai perfect haos al sufletului meu.
3789.Am să cred în tine abia atunci când voi înţelege că
iubeşti haosul inimii mele.
3790.Nimeni nu poate fi fără de haos.
3791.Îmi e dor de haosul din mine unde te pot regăsi iubirea
mea.
3792.Dorul este Dumnezeu iar haosul iubirea Lui în privirile
noastre.
3793.Ce departe este fericirea faţă de cel care nu înţelege
haosul.
3794.Doar alături de haos îţi vei putea afla mântuirea de tine
însuţi.
3795.Ce dor îmi e de haosul din ochii tăi. Abia acum îi simt
fiinţa Lui Dumnezeu.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
163
3796.Să ştii iubire că într-una din zilele eterne ale Lui
Dumnezeu ne vom regăsi în haosul fiinţei care va deveni un
întreg numai al nostru.
3797.Oare întâmplarea de a ne fi întâlnit nu provine din haos
precum Dumnezeu şi fiinţa Sa?
3798.Doar Dumnezeu este unicul întâmplător, iar haosul
unicul care recunoaşte fiinţa întâmplătorului Dumnezeu.
3799.Întâmplarea este haosul din sângele spiritual al fiinţei.
3800.Nimic nu este întâmplător pe lumea asta decât
Dumnezeu, tocmai fiindcă haosul fiinţei noastre este eclipsat
de nefiinţa spre eternitatea căreia aspirăm cunoscând o
moarte. Dar moartea este tot fiinţă.
3801.Oare am mai dori să atingem infinitul dacă nu ar fi
moartea şi am înţelege haosul?
3802.Cât haos a fost în întâmplarea zilei când te-am întâlnit
dragostea mea?
3803.Fiecare întâmplare chiar dacă este neîntâmplătoare deci
Destin, are imaginea haosului instinctului primordial
întipărită în sinele ei. Unica întâmplare întâmplătoare este
numai Dumnezeu.
3804.Ce poate avea mai mult haos al instinctului primordial în
această lume decât iubirea? Nimic nu poate fi mai pur dar şi
mai adevărat în acelaşi timp.
3805.Haosul instinctului primordial există în fiecare fiinţă prin
Dumnezeu. Acesta este de fapt sufletul fiecărei fiinţe.
3806.Te aştept în eternitatea haosului din mine.
3807.Adevărata împlinire a vieţii se poate regăsi numai în
haosul din interiorul fiecăruia.
3808.Te iubesc cu întreg zbuciumul haosului din mine
dragostea mea.
3809.Atunci când vei dori să-ţi aminteşti de mine, ascultă
haosul din eternitatea sufletului tău şi vei afla că mă aflu
acolo pentru totdeauna.
3810.Te iubesc cum numai haosul poate iubi în fiinţă!
3811.Aş da orice dragostea mea să nu ne pierdem de haosul
iubirii noastre.
3812.Sunt alături de tine doar prin haosul iubirii din noi care
ne dă suflul speranţei de a fi împreună.
3813.Cu cât înaintăm în vârstă haosul din noi devine din ce în
ce mai perfectibil, pierzând elanul tinereţii unde întreaga
frumuseţe consta în cât mai mult haos imperfectibil.
3814.Haosul şi instinctul primordial sunt Dumnezeul
Primordial. Care definesc Dumnezeul nostru, prin raportarea
la Cuvintele Matrice ale Limbajului Pur Universal,
regăsindu-se în El.
3815.Fiecare fiinţă îl are atât pe Dumnezeul său propriu cât şi
pe Dumnezeul Primordial în sinele ei.
3816.Prin haos Dumnezeul Primordial ne dă energia iar
Dumnezeul nostru: iubirea.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
164
3817.Prin haos Dumnezeul Primordial devine fiinţă
energetică, o fiinţă total diferită de ceea ce înţelegem în
această lume a Dumnezeului iubirii prin fiinţă.
3818.Haosul este Întâmplarea iar instinctul primordial
Întâmplătorul acestei întâmplări. Astfel Dumnezeul
Primordial redefinit prin Cuvintele Matrice la infinit este
Unica Întâmplare Întâmplătoare, pentru fiecare în parte dar şi
prin fiecare. Astfel Dumnezeul nostru care este reprezentat
de Cuvântul Matrice Iubire, este Unic şi Întâmplător prin
iubirea Sa faţă de Dumnezeul Primordial care este tot Unic şi
Întâmplător prin ceea ce reprezintă, adică haosul şi instinctul
primordial, deci Fiinţa Totului dar şi a Totului din spatele
Totului.
ILUZIE
3819.Doar prin iubire iluzia devine un adevăr.
3820.Iluzia este numitorul comun dintre minciună şi adevăr
descoperit de iubire.
3821.Iluzia este firea nefirească a Destinului.
3822.Iluzia este nevoia de absolut a muririi şi nevoia de
murire a nemuririi.
3823.Iluzia este nemărginirea prinsă în braţele morţii.
3824.Iluzia este alienarea Destinului.
3825.Iluzia este absolutul superficialului.
3826.Iluzia este esenţa regăsirii în neant.
3827.Iluzia este amintirea viitorului trecut.
3828.Iluzia este scară cu trepte a timpului etern.
3829.Iluzia este semnul cert al incertitudinii.
3830.Iluzia este fericirea care trăieşte într-o lacrimă.
3831.Iluzia este dorul care doare nonsensul.
3832.Iluzia este repetiţia generală a hazardului la concertul
perfecţiunii.
3833.Iluzia este Destinul care şi-a uitat eternitatea prin datul
său.
3834.Iluzia este romanţa împlinirii prin neîmplinire.
3835.Iluzia este succesul morţii împotriva doritei vieţi de după
moarte în această lume.
3836.Iluzia este nemurirea care învaţă să moară şi a muririi
care învaţă să trăiască.
3837.Iluzia este cântecul de lebădă al speranţei împlinite.
3838.Iluzia este mantia suferinţei care te apără de frigul
morţii.
3839.Iluzia este dragostea ce nu poate înţelege rugina toamnei.
3840.Iluzia este vântul ce nu poate bate inima Destinului.
3841.Iluzia este cuvântul ce nu cunoaşte adevărul absolut.
3842.Iluzia este orizontul care doarme atunci când aleargă de
tine.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
165
3843.Iluzia este drumul care devine nesfârşit atunci când se
pierde în zare.
3844.Iluzia este demonul verbului a face dar care nu ştie ce
face.
3845.Iluzia este răsăritul asfinţitului şi asfinţitul răsăritului
acestei existenţe.
3846.Iluzia este somnul ale cărui vise se cred realitate.
3847.Iluzia este aura cunoaşterii unui singur lucru:
necunoaşterea.
3848.Iluzia este depărtarea cea mai apropiată inimii tale:
fericirea.
3849.Iluzia este rămăşiţa unui gând care se vrea întreg.
3850.Iluzia este lipsa oricărei împliniri în sufletul Împlinirii.
3851.Iluzia este dorul nebun de propria sa nebunie.
3852.Iluzia este cuminţenia de a fi rău.
3853.Iluzia este deşertăciunea de a înţelege viaţa.
3854.Iluzia este moara care macină absolutul spre a se hrăni
cu pâinea absurdului.
3855.Iluzia este frica de moarte, cunoscută numai de către
viaţă.
3856.Iluzia este amintirea unei iubiri care primea un sens în
această viaţă.
3857.Iluzia este frântura de amintire a unei dorinţe deşarte.
3858.Iluzia este crezul în tine însuţi înainte de a şti ce este un
adevăr absolut.
3859.Iluzia este amăgirea luminii cu umbre ale deşertăciunii.
3860.Iluzia este darul de a crede în fericirea morganatică a
lumii.
3861.Iluzia este norul adus din întâmplare Uitării de către
Destin pentru a cerne eternităţi topite pe asfaltul rece al
morţii.
3862.Iluzia nu poate fi cumpărată ci doar plătită.
3863.Iluzia este demonul mistuitor al fricii de moarte şi al
dragostei de viaţă în această lume deşartă.
3864.Iluzia se roagă la biserica deşertăciunii cu nume de
păcat.
3865.Iluzia este amintirea lacrimii care se prelinge mereu pe
obrazul timpului etern.
3866.Iluzia este replica dată de Destin nemuririi.
3867.Iluzia este limita de unde Dumnezeu începe să uite de
sine.
3868.Iluzia Vieţii este calea ferată pe care circulă doar trenul
morţii dincolo de gara naşterii.
3869.Iluzia este vraja prin care Destinul se vrea un dat şi nu o
faţă a Lui Dumnezeu.
3870.Iluzia este începutul care se sfârşeşte şi sfârşitul care
începe dintre viaţă şi moarte.
3871.Iluzia va cuprinde numai ceea ce poate fi vânt dus spre
nicăieri de Destin.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
166
3872.Iluzia nu-şi poate înţelege niciodată eternitatea propriei
sale clipe decât mulţimea anilor nesfârşiţi de alte şi alte clipe
străine de ea.
3873.Iluzia te aşteaptă mereu cu zâmbetul pe buze la marginea
mormântului fiecărui cuvânt.
3874.Iluzia se vrea regina nemuririi neştiind că este o murire
ruinată tocmai de propriul său timp.
3875.Iluzia sălăşluieşte numai în timpul care scrutează
orizontul pierdut pentru totdeauna din propriul său spaţiu de
visare.
3876.Iluzia este o toană a Nemuririi plictisită de propria sa
calitate.
3877.Iluzia devine speranţă împlinită abia atunci când
adevărul e uitat.
3878.Iluzia este roata care învârte privirea fiecărui înţeles
încotro bate vântul nonsensului.
3879.Iluzia este actorul preferat al propriei noastre existenţe.
3880.Iluzia este romanţa cântată de viaţa fiecăruia dintre noi
prin care devenim conştienţi.
3881.Iluzia vrăjeşte adevărul cu frumuseţea sa poleită de
deşertăciune amăgitoare.
3882.Iluzia Vieţii este magia care se vrea adevăr şi realitate
cotidiană.
3883.Iluzia este numărătoarea inversă a logicii, iar logica
numărătoarea iluziei.
3884.Nu poate exista iluzie fără propria ei logică precum nu
poate exista adevăr al iluziei care să nu conţină o logică.De şi
unicul adevăr este adevărul absolut care nu mai aparţine
iluziei devenind astfel ilogic.
3885.Iluzia se deosebeşte de viaţă numai prin moarte. În
schimb iluzia morţii se deosebeşte de viaţă prin nemurire.
3886.Doar moartea ne apare ca fiind eternă, nu şi viaţa iluziei.
3887.Iluzia străbate munţii împlinirii într-o clipă, pe când
adevărul absolut s-ar putea să nu-i poată străbate deloc
fiindcă aceştia par să nu existe.
3888.Iluzia te poate face împlinit pe când adevărul s-ar putea
să nu reuşească, de aceea e nevoie de moarte în această lume.
3889.Fără iluzia morţii nu am fi pe deplin împliniţi în viaţă.
3890.Iluzia îţi desluşeşte deşertăciunea vieţii doar dacă nu
înţelegi moartea.
3891.Oare am mai şti ce este frumuseţea, împlinirea, iubirea
care te sufocă fără iluzia de a şti că ne aşteaptă moartea la un
capăt de drum al vieţii.
3892.Libertatea Iluziei Vieţii constă în dorul necuprins către
nemuritoarea fericire, neatinsă niciodată de altfel.
3893.Iluzia este libertatea de a atinge fericirea morganatică.
3894.Oare am cunoaşte fericirea dacă nu am muri?
3895.Oare am şti ce este necuprinsul dacă nu ne-am lovi de
stânca timpului?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
167
3896.Încotro se îndreaptă paşii Destinului meu voi întreba
Iluzia Vieţii? Îmi va răspunde:” -către eternitatea lumii de
apoi.”
3897.Ce poate fi mai mare deşertăciune, decât adevărul
absolut în această lume iluzorie? Adevărul absolut al
cunoaşterii este perceput aici drept: necunoaştere!
3898.Cine nu înţelege iluzia propriei sale vieţii nu ştie de ce sa
născut astfel.
3899.Iluzia este aceea care nu te lasă să înţelegi niciodată că
de fapt nu poţi înţelege.
3900.Rodul iluziei este fructul nesăbuit al înstrăinării de
propriul tău sine.
3901.Iluzia îşi aminteşte de tine doar atunci când refuzi să mai
gândeşti sau să mai crezi în ceva anume şi te obligă să devii
frustrat.
3902.Ce mare nevoie avem de iluzie în faţa morţii, dar de
iluzia de a fi iluzorie moartea.
3903.Iluzia se naşte şi moare odată cu Destinul lumii
sufletului tău.
3904.Iluzia Vieţii este moartea vieţii ce moare cu fiecare clipă
spre a-şi regăsi nefiinţa.
3905.Iluzia este voalul presărat cu nepăsarea Destinului de a
se şti împlinit deoarece crede în împlinire ca fiind un dat.
3906.Iluzia este nemărginirea sufletului de a-şi înţelege
propria sa mărginire.
3907.Iluzia este toarta de la ulciorul spart al împlinirii din
această lume.
3908.Iluzia este zăpada cunoaşterii care se topeşte în arşiţa
deşertăciunii acestei vieţi.
3909.Iluzia este inima ce nu poate înţelege că bate numai
mărginirea în privirile nemărginirii unei mari iubiri.
3910.Iluzia este dorul care se doreşte perfecţiune în absurd.
3911.Iluzia este necuviinţa de a şti adevărul într-o lume a
cunoaşterii.
3912.Iluzia este sita care va cerne neghina adevărului absolut
din deşertăciunea care acceptă iubirea.
3913.Iluzia este poarta care lasă să intre orice în afară de
adevărul absolut ce nu poate înţelege iubirea decât ca un
absolut.
3914.Iluzia iubirii absolute este o durere poate mai mare decât
iluzia în sine, fiindcă este unica şansă în această lume de a
privi adevărul absolut.
3915.Iluzia se hrăneşte în mod paradoxal numai cu iubire,
tânjeşte după absolutul iubirii, fără a-l putea atinge vreodată.
Iată adevărata tristeţe a acestei lumi.
3916.Iluzia te petrece numai până la poarta absolutului după
care te lasă să te descurci singur aşteptându-ţi moartea.