SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
59
1188.Societatea este forma supremă de sado-masochism pe
care a putut să o descopere omenirea.
1189.Doar cel ce caută va şti de ce nu poate găsi.
1190.Nuferii sălbatici ai inimii plutesc doar pe râul vieţii în
valurile căruia strălucesc ochii morţii.
1191.Eleganţa este un furt de priviri al luminii din noi.
1192.Romantismul este arta inimii.
1193.Sobrietatea este o petală care ştie că odată ce va fi
smulsă din floarea ochilor ei se va veşteji.
1194.Ce poate fi mai versatil decât viaţa?
1195.Amăgirea este calea atât de lunecoasă a paşilor lumii
încât te pierzi şi cazi în braţele unui Destin apropiat dar străin
de tine.
1196.Graţia este un joc de lumini divine al sufletelor.
1197.Admiraţia este o lebădă al cărei graţie se oglindeşte pe
lacul ochilor de jad ai împlinirii.
1198.Singurătatea este o filă ruptă adeseori din noi pe care am
pierdut-o la jocul nostru cu nume de Târziu.
1199.Uimirea este natura în stare de beţie inocentă la crâşma
infantilă a speranţei din noi.
1200.Reproşul este o sabie poleită cu sentimente ruginite.
1201.Intriga este natura vieţii.
1202.Asuprirea este fardul pus unor suflete spre a fi purtat
obligatoriu de acestea.
1203.Învingătorul va rămâne doar cel ce va reuşi să se învingă
pe sine.
1204.Care casă nu-şi are zidurile ei?
1205.Nu există gard pentru sufletul ce speră.
1206.Oricât de mare ar fi o nenorocire nu uita că pot fi altele
şi mai mari, de aceea nenorocirea ta poate fi o mare bucurie
pentru cei care trăiesc în nenorociri şi mai mari ca tine.
1207.Dacă am fi cunoscut numai fericirea aceasta nu ar fi
însemnat nimic fără de durere.
1208.Versul furtunii din noi va începe mereu cu: sper!
1209.Dogma este o corabie în derivă care în loc să vadă
salvarea în ţărmul care se zăreşte la orizont, vede ca unică
salvare tocmai naufragiul în sine.
1210.Risipa este un ideal al dorinţei ascuns adesea sub masca
necunoaşterii.
1211.Sexul este o insultă adusă iubirii.
1212.Războiul este o mare neîmplinire a unor speranţe la nivel
social.
1213.Oare de ce trăim în frigul cuvintelor în loc să simţim
căldura inimilor lor?
1214.Fiecare culoare este un strigăt disperat al naturii după
străinul din noi, iar toate aceste strigăte la un loc ne dau
armonia formei spre a fi fericiţi.
1215.Graba este o încercare de a mutila timpul.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
60
1216.Intuiţia este pauza în care lăsăm să vorbească şi străinul
din noi.
1217.Balanţa este piedestalul minciunii în Iluzia Vieţii.
1218.Nedumerirea este scara ce-ai vrea să te urce la cerul
adevărului dar nu face decât să te înalţe cu o palmă de iluzie
deasupra ta.
1219.Zidul este prima punte spre libertate fiindcă fără de el nu
ai cunoaşte-o.
1220.Care ceas îţi cunoaşte cu adevărat timpul iubirii tale?
1221.Ai pierdut o bătălie, un război? Ai pierdut o viaţă, o
moarte? Atunci ai pierdut pierderea.
1222.Doar cel ce uită zborul frânt al vieţii îşi poate aminti
renaşterea sa în moarte.
1223.Legea este albia prin care trebuie să curgă infracţiunile.
1224.Bunătatea este adeseori o formă provincială de vanitate.
1225.Infinitul este un neînţeles necesar pentru a înţelege.
1226.Facerea lumii a trebuit să fie adunată ciob cu ciob de
către rugile noastre pentru a ne înlătura păcatele, după ce a
fost spartă de Dumnezeu într-o clipă de neatenţie.
1227.Rugăciunea este o formă de desăvârşire a Iluziei Vieţii.
1228.Nutrim adesea speranţa în mai bine fără să realizăm că în
acel bine se află adeseori un rău şi mai mare.
1229.Spaţiul este maidanul creat de Dumnezeu pentru a se
juca cu noi.
1230.Cu cât este mai mare fericirea cu atât devine mai
orbitoare încât aproape că nu o mai poţi vedea.
1231.De n-ar fi fost născută întrebarea nici dorinţa n-ar fi
existat.
1232.Numai la tâmpla timpului ne stă viaţa şi la umbra sa:
moartea.
1233.Ruina unei iubiri se numeşte întotdeauna amintire.
1234.Pe drumul prăfuit de vise al vieţii învăţăm doar un singur
lucru cu adevărat: să murim.
1235.O linişte oricât de mare ar fi, dacă devine apăsătoare, tot
furtună şi strigăt deznădăjduit se numeşte.
1236.Rostul timpului este să treacă viaţa, iar al vieţii să-şi
poată prinde timpul ce o va traversa spre moarte.
1237.Nu te gândi la nisipul paşilor pierduţi ai timpului trecut
fiindcă ei sunt demult o amintire în clepsidra viitorului.
1238.Copilăria este o toană a Destinului, prin care se vrea mai
serios decât păcatul prin care va fi obligat să treacă.
1239.Nu există revenire care să nu se fi despărţit cel puţin
odată spre a avea de unde veni la fel ca şi viaţa ce trebuie săşi
reîntâlnească mereu moartea.
1240.Normalitatea este o stare de spirit a Iluziei Vieţii.
1241.Dacă ar fi ca Dumnezeu să piardă totuşi ceva, acel lucru
ar fi creaţia pierdută în păcat.
1242.Realitatea este o dramă a unei iluzii cu happy - end în
moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
61
1243.Oare ar mai fi florile atât de frumoase dacă nu ar plânge
norii pentru ele?
1244.Liniştea este o momeală a vieţii prin care se vrea
respectată.
1245.Există pădure a fericirii fără copacii iubirii?
1246.Care catedrală a inimii nu-şi are crucea şi credinţa ei?
1247.Nepăsarea este lacrima Destinului.
1248.Măreţia este o butaforie a Iluziei Vieţii.
1249.Remuşcarea este lozul câştigător al inimii în faţa uitării.
1250.Ce suntem noi în afară de o mare mirare care se întreabă
pe ea: de ce?
1251.Flamura gloriei va fi vopsită mereu în culorile suferinţei
îndurate spre a fi obţinută.
1252.Nu există boală mai mare decât uitarea unei mari iubiri.
1253.Boala este un dicţionar în care se află şi Cuvântul Lui
Dumnezeu ce a făcut lumea în care ne aflăm.
1254.Justiţia este enigma de nedezlegat a păcatului acestei
lumi.
1255.Replica este cealaltă parte a feţei ce trebuie întoarsă spre
a fi lovită întru iertarea păcatului zămislit din Cuvânt.
1256.Vremea este aleea pe care îşi plimbă timpul toanele.
1257.Suspiciunea este o pană smulsă din aripa ce întregea o
dorinţă.
1258.Incertitudinea este cearta timpului cu propria lui vârstă.
1259.Ofilirea este o rămăşiţă de iluzie ce merge pe calea
uitării.
1260.Sugestia este abilitatea de aţi trişa propriile gânduri.
1261.Amăgirea este trafic de sentimente.
1262.Spaima este o pată murdară de culoare spirituală.
1263.Ratarea este o apropiere de deşertăciunea acestei lumi.
1264.Libertatea este un pod surpat între cele două iluzii ale
binelui şi răului.
1265.Apa este oglinda Iluziei Vieţii din care se adapă clipele
Timpului ce o duce spre moarte.
1266.Imitaţia este o urmă a fericirii apuse.
1267.Ochii sunt oglinda iubirii pe care nu o doresc ciobită.
1268.Tăişul sabiei este pragul dintre bine şi rău.
1269.Orizontul este onoarea de a prinde depărtarea
necuprinsul.
1270.Ţărmul este un dezmăţ al valurilor ce merg spre
pierzanie.
1271.Sacrul este moneda cerută de Dumnezeu profanului.
1272. Şi păcatul are propria sa sacralitate.
1273.Talpa lumii nu va călca niciodată propria sa moarte.
1274.Binele şi răul în această lume convieţuiesc sub acelaşi
acoperiş.
1275.Şi urâţenia poate fi o marcă a frumuseţii. Depinde din ce
unghi priveşti.
1276.Optimismul este un pesimism ignorat.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
62
1277.Fuga este a doua rundă a zădărniciei după ignoranţă.
1278.Respectul este cel mai adesea o înfrângere ascunsă sub
masca bunăvoinţei.
1279.Ura este consoarta dragostei fără de care nici una nici
alta n-ar exista.
1280.Arma este unul dintre numele purtate de pace.
1281.Care viscol al privirii nu-şi are vântul propriei lui
deşertăciuni?
1282.Lumea este o goană spre moarte văzută cu încetinitorul
simţirii.
1283.Muntele vanităţii este o răzvrătire a câmpiei cu nume de
morală.
1284.Limbajul este adeseori o lovitură sub centură dată
Cuvântului.
1285.Grija este o teamă conştientizată care ne-a adus
cunoaşterea pe care o ştim şi odată cu aceasta Păcatul
Originar şi moartea.
1286.Banalitatea este a doua natură a necunoaşterii.
1287.Mentalul este sursa timpului şi a spaţiului cognoscibil.
1288.Valoarea este o anomalie a mentalului în lumea
deşertăciunii fără de care nu am exista.
1289.A construi înseamnă în primul rând a făuri o naştere ce
va muri.
1290.Clarviziunea este unica ce vede în oglindă ridurile
ascunse ale cunoaşterii.
1291.Vulcanii simţămintelor sunt un etern semn de întrebare a
minciunii ce afirmă că ar şti totul.
1292.Frumuseţea unui munte stă în urcuşul său. În vârf devine
un trecut cucerit.
1293.Ce altceva poţi învinge în această lume în afară de timp
prin moarte?
1294.Rolul jucat de viaţă la teatrul absurdului va fi cel de
vampă iar al morţii de inocentă.
1295.Pe scena lumii se petrec mai multe atrocităţi decât găsim
noi în farmecul naturii.
1296.Fericirea este un spital al Iluziei Vieţii.
1297.Gândul este forma spaţiului umplută cu timp.
1298.Şansa este un grăunte de vis ce poate deveni matur prin
coşmar sau imagini de neuitat.
1299.Nimicnicia s-a născut în om!
1300.Refularea e o frântură de dorinţă ce nu poate păşi în
văzul lumii fără să fure hainele alteia.
1301.Regretul este răzbunarea şansei.
1302.Răzbunarea este făţărnicia libertăţii de aţi recunoaşte
limitele pe care le vrei mai extinse.
1303.Făţărnicia este roata preţuirii care-şi învârte propriul
subiect până ce ameţeşte.
1304. Deşertăciunea este o faţă a nuntirii spaţiului cu timpul.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
63
1305.Căsătoria este deseori o formă ce devine letală pentru
fericire.
1306.Efemeritatea este forţa realităţii acestei lumi.
1307.Călătoria este mijlocul de existenţă al vieţii.
1308.Cruzimea este şansa primită de timp de la spaţiul care-l
obligă să treacă fiindcă altfel se sfârşeşte.
1309.Doar furtuna iubirii poate ţine casa inimii cu ferestrele
deschise.
1310.Nu există voce mai puternică decât vocea gândului.
1311.Cântecul de lebădă al vieţii este uitarea iubirii.
1312.Părăsirea este o farsă făcută spaţiului de către timp.
1313.Opintirea este un mod prin care încercăm să cunoaştem
mai mult decât ne este dat să visăm.
1314.Somnul este o călătorie zilnică prin moarte.
1315.Dorul este limita dintre extaz şi durere.
1316.Cumpătarea este puntea ce leagă speranţa de propria sa
libertate aflată în faţa zidului vieţii.
1317.Care stea nu-şi are dorul ei după propria-i lumină ce-i
traversează timpurile amintirii.
1318.Dacă timpul nu s-ar fi revărsat din lumea eternităţii am
mai fi cunoscut moartea?
1319.Jurământul este o formă nobilă de preţuire care şi-a
pierdut demult blazonul în deşertăciunea lumii noastre.
1320.Căutăm sacralitatea pentru a ne satisface poftele
profanului fiindcă una fără cealaltă nu pot exista.
1321.Biserica este o şoaptă de lumină a sacralităţii din noi cu
ajutorul căreia căutăm prin întuneric profanul.
1322.Fără romantismul pierdut nu am fi găsit niciodată
iubirea.
1323.Nu te îndatora sorţii dacă nu vrei să-ţi plăteşti viaţa
pentru a muri.
1324.Suntem o mare ale cărei talazuri vor să-şi afle ţărmurile
pierdute demult în uitarea lor străbună.
1325.Aţi fi sete de apa vieţii înainte de moarte este un mare
păcat originar pe care ai fost obligat să-l trăieşti.
1326.Compasiunea este nota de trecere dată speranţei.
1327.Ce reprezintă lumea în afară de obligaţia de a muri?
1328.Cum se poate ca moartea să devină obligaţie în Iluzia
Vieţii Doamne?
1329.Care lacăt al durerii nu s-a închis peste sufletul timpului?
1330.Ce este ierarhia? Priveşte floarea absurdului şi întreab-o
de ce moare când ochii tăi îşi spală lumina cu privirea sa?
1331.Mai dinainte de Cuvânt îl vei afla pe Dumnezeu.
1332.Ai văzut vreodată un Dumnezeu obosit, beat, prost sau
deştept tocmai fiindcă e deasupra oricărei inteligenţe?
1333.Câtă iarnă va mai trece pentru a spăla vara unei amintiri?
1334.Cine nu-şi încearcă stânca sufletului nu va şti niciodată
cât de mult îl va ţine deasupra abisului acestei lumi.
1335.Nici o mare nu este mare înaintea micimii infinite.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
64
1336.Nu te rezema de suflet dacă nu poţi să speri.
1337.Care stradă a gândurilor tale este fără gropi?
1338.Vremea care nu-şi aminteşte de nori nu mai este demult
fiica Timpului.
1339.Visul fără de somn nu se împlineşte niciodată.
1340.Lacrima este o mântuire regretabilă.
1341.Lumina este un întuneric al necunoaşterii.
1342.Ce ne-am face fără de moarte?
1343.Care rază de iubire poate forma un curcubeu fără de
tine?
1344.Cel ce vrea să ştie mai mult decât a cunoscut lumea
iubeşte!
1345.Care dor doare cel mai tare fără de iubire?
1346.Ai văzut vreodată timp fără zi care să nu-şi respecte
clipele?
1347.Poate fi amintirea un ram netăiat al prezentului?
1348.Nu te pot cuprinde cu inima fiindcă sângele cuvintelor
tale este un neînţeles.
1349.Înţelepciunea este o oază de linişte pentru gând.
1350.Care iubire a uitat să zâmbească?
1351.Nu există forţă mai puternică decât gândul.
1352.Durerea nu poate fi decât un balsam dat vieţii pentru
nesimţire.
1353.Reveria este o picătură de armonie în tumultul amintirii.
1354.Liniştea este un surâs al graţiei de a se împăca cu sine.
1355.Neantul este Tot ce a mai rămas de necuprins din Totul
Lui Dumnezeu.
1356.Fapta este o poleială de voinţă peste amăreala căreia se
toarnă dulceaţa iluzorie a Destinului.
1357.Dăruirea este diamantul voinţei.
1358.Logica este un indicator de drum ruginit despre care
nimeni nu poate şti de ce a fost pus tocmai acolo.
1359.Oricât de mult am venera Timpul, el va rămâne mereu
hoţul clipelor noastre.
1360.Lenea este un mod de a alerga mai repede către moarte,
sărind anumiţi paşi ce ar fi trebuit să-i parcurgi.
1361.Intuiţia este un mod de a-i spune celor ce-ţi sunt scrise
spre a se împlini.
1362.Care zori ai iubirii nu-şi au porţia lor de rouă a mântuirii
de păcatul originar?
1363.Lumea ar fi trebuit botezată: Nimeni, Iubire şi Neant.Pe
care l-aţi alege?
1364.Oare am obosit să fim mereu cei mântuiţi fără să putem
mântui şi noi?
1365.Supremaţia este stindardul absurdului.
1366.Prin magie Iluzia Vieţii devine hărţuită.
1367.Unde te grăbeşti înger părăsit de moarte?
1368.Ordinea firii stă în moarte.
1369.Respectul este o formă de desfrâu al moralei.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
65
1370.Doar cel ce merge poate ajunge altundeva.
1371.Oare îngerul morţii moare şi el?
1372.Nu există prăpastie adâncă pentru cel ce zboară pe
aripile înţelepciunii.
1373.Verbul este un fel de a fi al gândului.
1374.Câte poate suporta un cuvânt?
1375.A clădi poate însemna deseori a dărâma.
1376.Dacă cuvântul a fost cărămida de temelie a lumii cu
siguranţă suferinţa a devenit acoperişul ei.
1377.Oricât de mult l-ai condamna pe Dumnezeu El nu va
putea fi niciodată pedepsit şi de aceea ne devine cel mai
valoros prieten.
1378.Cu toţii credem în viaţă uitând că menirea ei este de a ne
reda morţii din care ne-am născut.
1379.Care început nu-şi are sfârşitul şi care sfârşit începutul
său în afară de iubirea dumnezeiască din noi?
1380.Asuprirea este eminenţa cenuşie a Iluziei Vieţii fără de
care întreaga piramidă de carton a ierarhiei s-ar prăbuşi.
1381.Conformismul trebuie să curgă prin şanţurile săpate de
morală iar nonconformismul prin cele săpate de iubire.De
aceea cei ce iubesc nu se pot supune întotdeauna moralei.
1382.Care moarte nu-şi are viaţa ei?
1383.Suntem străini de noi înşine tocmai fiindcă îl considerăm
pe Dumnezeu monedă de schimb pentru toate împlinirile sau
neîmplinirile noastre.
1384.Cu toţii îi rămânem în cele din urmă datori Lui
Dumnezeu oricât de mult ne-am plăti fiecare datorie în parte.
1385.Pietatea este o orgie a deşertăciunilor lumii în faţa
onoarei presupusului Adevăr Absolut.
1386.Intuiţia este o balanţă ce-şi are contragreutatea ei în
subsolul inconştientului.
1387.Cruzimea este o recunoaştere umilă a neadevărului
Iluziei Vieţii.
1388.Fiecare suntem o mască mai mult sau mai puţin colorată
de sentimente, dar folosită întotdeauna abuziv, la carnavalul
vieţii.
1389.Câţi dintre noi suntem copaci fără pădure?
1390.A defini ceva înseamnă înainte de toate a renaşte acel
ceva.De aceea renaştem cu fiecare clipă în care ne definim
propria noastră existenţă.
1391.Spaţiul este o lopată cu ajutorul căreia îşi sapă Destinul
albia.
1392.Opinia este strigătul vanităţii.
1393.Ce s-ar face deşertăciunea dacă şi-ar pierde voalul cu
nume de urcuş sub care-şi ascunde neputinţa?
1394.Care suflet a aflat adevărul absolut despre ospiciul cu
nume de lume?
1395.Ospiciul este un leagăn în care se dă unul din adevărurile
iluziei.