SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
66
1396.Porunca este un zâmbet fals al vanităţii.
1397.Binele este o formă de a fi a răului pe când răul a binelui.
1398.Ispita este rodul pântecelui ce se va hrăni cu fructul
cugetului, până ce acesta va deveni patimă.
1399.Originea este răscrucea dimensiunilor.
1400.Cum ar fi fost lumea fără de orgia păcatului?
1401.Dacă am uita răul şi binele lui deopotrivă cu ce ne-am
alege?
1402.Simţirea este lumina gândului.
1403.Fără eros lumea ar fi un etern patos.
1404.La taraba vieţii să nu mergi cu adevărul fiindcă nu vei
primi nici o clipă. Iaţi câte iluzii doreşti şi vei putea cumpăra
orice.
1405.Lacrima este o scânteie de lumină în deşertul arid al
iluziei.
1406.Alături de ochii tăi mă simt aidoma vremii fără de timp.
1407.Ce s-ar face timpul fără de lumina clipei?
1408. Somnul este natura libertăţii de aţi învinge propriile
limite.
1409.Zborul este o aripă frântă a Iluziei Vieţii pe care
Adevărul Absolut ar dori să o vindece.
1410.Cum de a ajuns pentru atât de mulţi oameni sacralitatea o
traumă?
1411.Orgoliul este o fereastră spre închisoarea gândului.
1412.Valoarea nu poate fi recunoscută decât de adevăr iar cum
noi nu cunoaştem Adevărul Absolut nu cunoaştem nici
esenţa valorii.
1413.Căile sunt făcute pentru paşii care să le urmeze spre
moarte.
1414.Doar alături de fericire vei afla ce poate fi suferinţa.
1415.Nu spune nimănui cât de amară poate fi viaţa fiindcă toţi
sunt condamnaţi să o guste.
1416.Pentru a ieşi din viaţă cu fruntea gândurilor tale ridicată
spre paradis va trebui să nu cauţi adevărul în această lume,
care nu te va lăsa niciodată să-l afli.
1417.Fericirea sau suferinţa sunt două introspecţii ale
minciunii Iluziei Vieţii.
1418.Care orânduire nu a fost rânduită de păcatul ce reprezintă
esenţa gândului fiinţei umane?
1419.Umanismul înseamnă înainte de toate bestialitate sau
ferocitate poleite cu minciuna sacralităţii.
1420.Locul viitorului va fi mereu undeva în trecut de aceea
atunci când vrei să vezi înainte priveşte înapoi.
1421.Ispita este cămaşa de forţă a voinţei iluzorii.
1422.Am răsărit din neantul creaţiei şi vom apune în acelaşi
neant cu deosebirea că am iubit.
1423.Ce tulburătoare poate fi epopeea inimii care-şi caută
moartea iubind privirea vie a ochilor unei mari iubiri.
1424.Doar iubirea poate cuprinde orizontul eternităţii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
67
1425.Poezia este o lacrimă a Destinului prelinsă pe inima
ochilor tăi.
1426.Fără de romantism am fi fără de noi înşine.
1427.Lirismul este poarta către înţelepciunea inimii.
1428.Care măsură poate măsura iubirea?
1429.A fi rebel înseamnă a iubi cu patimă în lumea Iluziei
Vieţii.
1430.Amintirea frumuseţii inimii tale este o boare dusă de
eternitate spre marea răscruce a Destinelor noastre ce se vor
uni binecuvântate de Infinitul Iubirii.
1431.Suferinţa este vânzătoarea de clipe de la taraba vieţii.
1432.Fiecare om este un vârf la poalele căruia se află strămoşii
săi.
1433.Chiar dacă ţi se pare banal să vezi într-o mulţime atâţia
oameni, gândeşte-te că fiecare om este rezultatul atâtor şi
atâtor poveşti de iubire prin care au trecut strămoşii lui.De
aceea este deosebit.
1434.Oricât de neînsemnat ar fi omul, el vede întreaga lui
lume făcând ca lumea să vadă propriul ei om prin mentalul
lui.
1435.Energia este o risipă din divinitatea iniţială care stă la
originea creaţiei şi care se disipă continuu.
1436.Dacă fiecare Cuvânt îşi are viaţa lui în această lume,
înseamnă că îşi are şi moartea la fel ca şi noi? Să fie o lume
pentru om şi una pentru Cuvântul sacru al Lui Dumnezeu?
1437.Care zaruri pot fi aruncate vremii tale? Cele trucate de
păcat sau cele sacre ale divinităţii?
1438.Tăcerea este deseori cel mai sfâşietor strigăt spus acestei
lumi.
1439. De ce nu vindeci doamne ochii lumii care nu mai văd
demult adevărul, fiind bolnavi de orbirea păcatului?
1440. Tot ce are măsură este limitat la fel ca spaţiul şi timpul
sau alte dimensiuni. Asta înseamnă că fiecare dimensiune
este un întreg iar timpul şi spaţiul îşi au fiecare corpurile lor
la fel ca şi noi oamenii. Poate că şi noi suntem dimensiuni în
alte lumi.
1441.Cu toţii suferim într-un fel sau altul de boala timpului
pierdut din noi.
1442.Unic înseamnă a fi adevărat. Ce poate fi adevărat în
Iluzia Vieţii? Ceea ce nu se raportează la adevărul ei: Iubirea.
1443.Nimeni nu poate trece dincolo de sine.
1444.Amăgirea este o clipă naufragiată în cascada gândurilor
cuprinse de torentul speranţelor neîmplinite.
1445.Teama şi curajul sunt aceeaşi persoană. Depinde cum o
provoci, ce faţetă îi abordezi.
1446.Cine poate pronunţa corect Cuvântul Lui Dumnezeu din
care ne-am creat dar mai ales cine îi cunoaşte cu adevărat
semnificaţia?
1447.Vâltoarea speranţei este dorinţa neîmplinită.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
68
1448.Demiurgul purităţii este lacrima.
1449.Canoanele frumuseţii sunt date de ce a mai rămas divin
din păcat.
1450.Nimic nu poate fi mai scump decât pacea din Cuvântul
Creaţiei Lui Dumnezeu bolnav de păcat.
1451.Şapte zile i-au trebuit Domnului ca să facă lumea iar
nouă să facem doar o săptămână plină de iluzii şi amăgiri.
1452.Care spin nu-şi apără floarea sa?
1453.Cât respect trebuie să fi avut Dumnezeu faţă de Cuvântul
Lui odată ce nu l-a mai suspectat de un posibil, viitor, păcat
originar.
1454.Oriunde ai merge tot nicăieri vei ajunge alături de
moarte.
1455.Trufia vieţii redă imaginea nostalgică a morţii.
1456.Cel mai de preţ preţ este cel nepreţuit.
1457.Răceala Cuvântului nu vine de la frigul de afară ci de la
cel din tine.
1458.Dacă valoarea ar fi iubirea în locul banului am trăi într-o
lume perfectă.
1459.Suntem forţaţi de societatea măştilor să purtăm pe
fiecare sentiment o mască fiindcă altfel nu am fi morali.
1460.Spiritualitatea devine un complex oedipian într-o
societate bolnavă şi înfrântă.
1461.Utopia este numele societăţii dezvoltate de păcatul
originar. Să fi fost Dumnezeu un utopic?
1462.Pocăinţa este o formă de absurd a angoasei.
1463.Altruismul este o înţelegere făcută cu pacea străinului
din tine.
1464.O operă care nu operează nimic nu mai este operă.
1465.A te supune înseamnă a te înstrăina de tine.
1466.Care remarcă nu-şi are marca ei?
1467.Specia este culoarul pe care aleargă genele fiinţei.
1468.Prin gene Dumnezeu îşi spune punctul de vedere.
1469.Splendoarea nu stă numai în frumuseţe iar frumuseţea
doar în iluzie, ci toate stau înainte de toate în iubire.
1470.Oglinda surâsului tău în care mă îmi privesc viitorul este
vraja inimii Lui Dumnezeu.
1471.Pasiunea este arta de a iubi.
1472.Şansa este cheia ruginită a Cuvântului Lui Dumnezeu
aflată pe maidanul vieţii.
1473.A fi înfrânt nu înseamnă a fi frânt.
1474.Cel ce îl ceartă pe Dumnezeu este cel mai mare
neputincios.
1475.Pacea este o verigă lipsă din lanţul păcatelor.
1476.Focul cel mai arzător este dorul inconştient al morţii care
susţine viaţa.
1477.Nu-ţi risipi focul vieţii pe instinctul înşelător al frigului
din inima ta.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
69
1478. Dacă nu vrei să devii cenuşă sentimentală spulberată de
vântul deşertăciunii spre nicăieri cugetă.
1479.Dacă Dumnezeu este începutul şi sfârşitul tu nu vei fi
niciodată nici început şi nici sfârşit pentru nimeni şi nimic în
lumea aceasta în afară de iubire.
1480.Arta este puntea făcută din lemnul morţii pe care nimeni
nu o poate trece în această viaţă.
1481.Comparaţia este arta de a te substitui inconştient
incomparabilului Dumnezeu.
1482.Unde şi-ar mai aranja lumea păcatele dacă nu s-ar privi
în oglinda cunoaşterii?
1483.Deseori asociem binele vieţii şi răul morţii doar fiindcă
înţelegem răul mai puţin.
1484.Ispita este o cale de căinţă impusă de soartă.
1485.Uitarea este leacul suferinţelor vieţii care este o mare
amintire a unui trecut în care a încremenit viitorul.
1486.Oropsit e tot ce se naşte în lumea păcatului.
1487.Graba de a ajunge undeva te face să trăieşti dar nu uita
că atât timp cât trăieşti nu vei ajunge nicăieri decât în moarte.
1488.O minciună care minte devine un adevăr.
1489.Fără necaz lumea nu s-ar mai putea vindeca de ea însăşi.
1490.Cel mai de preţ leac al acestei lumi este minciuna fiindcă
te lasă să speri.
1491.Dacă fiecare tabără vrea pacea ei înseamnă război.
1492.Doar prin mândrie îşi va împodobi goliciunea cel ce nu
are nici măcar hainele cuvântului pe el.
1493.Fără cer lumea ar fi numai ţărână fără de Cuvânt.
1494.Nimeni nu poate cunoaşte întâmplarea decât Dumnezeu,
unicul întâmplător.
1495.Care lumină nu-şi are strălucirea ei şi întuneric lumina
lui?
1496.Totul începe şi se termină cu Dumnezeul din noi înşine.
1497.Nu există stea fără Universul ei.
1498.Tot sfârşitul inimii începe cu începutul iar tot începutul
începe cu sfârşitul care l-a determinat, de aceea o iubire
adevărată nu se poate termina niciodată.
1499.Nu există paradis fără libertate.
1500.Atunci când se luptă libertatea cu constrângerea şi
învinge libertatea se numeşte paradis, altfel este infern.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
70
PATIMA
1501. Lumea este marea patimă a Lui Dumnezeu.
1502.Fără de patimă lumea ar fi un deşert fără de artă şi
cultură.
1503.Între artă şi patimă va exista mereu o virgulă care se
numeşte iubire.
1504.Prima haină pe care a îmbrăcat-o Cuvântul Lui
Dumnezeu a fost Patima.
1505.Patima este norocul Destinului şi sorocul blestemului.
1506.Patima trezeşte mai multe suspiciuni decât orice, tocmai
fiindcă a realizat în această lume mai mult decât orice
altceva.
1507.Patima este cerul iubirii pe bolta căruia fiecare îşi caută
steaua lui.
1508.Patima nimiceşte doar atunci când este confundată cu
ajutorul, care este total diferit.
1509.Patima este prima treaptă de care s-a împiedicat Iluzia
Vieţii.
1510.Dacă am fi ştiut să respectăm patima întreaga lume şi-ar
fi lepădat veşmântul actual al deşertăciunii.
1511.Între patimă şi deşertăciune sălăşluieşte ignoranţa.
1512.Nu patima este aceea care te face să uiţi de tine ci
ignoranţa ta prin care desconsideri forţa care era primenită să
te înalţe dincolo de animalul secătuit ce nu are spiritualitate
şi care se numeşte:Patimă!
1513.Patima este vehiculul care a dus omenirea către tărâmul
spiritualităţii.
1514.Fără de patimă nu ar fi existat spiritualitate.
1515.Patima este unicul lucru al cărui însuşiri reflectă fiinţa
umană în ansamblul ei.
1516.Patima este torţa ce a aprins flacăra iubirii.
1517.Patima este aceea care desparte binele de rău în aşa fel
încât o poţi afla în amândouă unindu-le în acelaşi timp.
1518.Patima a devenit nu odată religie.
1519.Cel ce va trăi în spatele înţelesului propriilor sale patimi
va trăi mereu ascuns de el însuşi.
1520.Pe mulţi a ucis patima fiindcă nu au înţeles-o.
1521.A înţelege patima este ca şi cum ai înţelege dorul.
1522.Patima este mama păcatului dar şi mântuitoarea acestuia.
1523.Oricât de revoltaţi am fi pe păcate, oare cum ar arăta o
lume fără de patimi?
1524.Patima devine păcat doar pentru cel care o ia de la sânul
iubirii şi o aşază la cel al urii.
1525.Omul este Patimă, Speranţă şi Iubire.