SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
91
2093.A crede în realitatea Iluziei Vieţii înseamnă a îmbrăţişa
teama iar a crede în iluzia acesteia este ca şi cum ai cuprinde
iubirea.
2094.Teama este unealta Păcatului Originar ce ne determină să
trăim realitatea iluziei şi nu iluzia realităţii.
2095.Nu poţi să iubeşti fără de teamă.
2096.O lume perfectă ar fi un echilibru perfect între iubire şi
teamă, între realitate şi iluzie fiindcă teama va reprezenta
mereu realitatea şi iubirea iluzia.
2097.Teama determină iubirea şi iubirea teama.
2098.Să fi iubit atât de mult strămoşii noştri încât să ne fi dat
teama lor de a pierde iubirea? Să fie aceasta cauza pentru
care noi trăim această realitate mizeră a deşertăciunii?
2099.Ce poate fi mai adevărat în această lume decât teama,
dar mai fals decât iubirea împlinită şi mai sincer decât cea
neîmplinită?
2100.Pacea este pauza dintre două temeri.
2101.Dacă Păcatul Originar este teama înseamnă că originea
lui stă în iubire!
2102.Puteam iubi mai mult Doamne decât ne era dat? De
aceea am primit cadou Păcatul Originar ca o punte dintre
realitate şi iluzie?
2103.La originea Păcatului Originar stă teama izvorâtă din
iubire.
2104.Odată ce realismul temerilor inundă în romantismul
iubirii depăşindu-l cu mult pe acesta, înseamnă că omenirea
se îndreaptă din nou spre iubire?
2105.Care aripă a iubirii nu-şi doreşte zborul către absolut?
2106.Dacă realismul temerilor îţi desluşeşte concreteţea prin
care nu vei atinge niciodată absolutul, iluzia iubirii îţi
desluşeşte speranţa ce te poate duce spre absolut şi pentru a
trasa o frontieră între acestea Dumnezeu ne-a dat Păcatul
originar spre a înţelege importanţa temerilor prin sacrificiu.
2107.Fiinţa este o exaltare a propriei sale iluzii.
2108.Nu există limită decât în teamă.
2109.Oportunismul este o anexă a fricii de tine însuţi.
2110.Laşitatea devine comodă doar în faţa fricii.
2111.Mântuitorul şi mântuirea fără de teamă nu ar fi existat
niciodată.
2112.Care biserică sau religie ar exista fără de teamă?
2113.Inundă sufletul cu lumina iubirii care va înlătura
întunericul temerilor tale.
2114.Nu există vrăjitor şi nici vrajă ci doar înstrăinare de
sinele nostru care este iubire. Dacă am redeveni stăpâni în
casa sufletului nostru toate deşertăciunile acestei lumi ar
dispărea imediat.
2115.Anotimpul vieţii noastre este cel al iubirii.
2116.De cât spaţiu ar avea nevoie timpul pentru a-i putea dărui
eternităţii o casă?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
92
2117.Fără de teamă nu ar exista Păcatul Originar, realitatea
Iluziei Vieţii, ora fixă, numerele, banii, profanul, nebunia,
minciuna, deşertăciunea şi multe altele.
2118.Nu există argument fără moment.
2119.Viscolul deşertăciunii nu poate bântui niciodată o mare
iubire.
2120.Suntem pietre de râu spălate de apa Timpului ce-şi caută
disperate propria lor eternitate pierdută de Dumnezeu pe
calea morţii.
2121.Nimic nu poate egala pierderile nemăsurate ale clipelor
de către Timp decât pasiunea iubirii de a deveni eternă.
2122.La masa dorului să nu pleci niciodată plin de temeri
fiindcă vei fi alungat la drumul uitării.
2123.Opreşte străinule de tine la catedrala sufletului tău şi
roagă-te să poţi fi binecuvântat cu amintirea Dumnezeului
din tine.
2124.Lasă lumea să-şi care crucea ei şi aminteşte-ţi că
mântuirea provine din teamă.
2125.Curajul este elixirul ce-ţi va deschide prima poartă a
iubirii din tine.
2126.Nu te mânia dacă lumea pare mai normală decât orice
realitate a iluziei fiindcă doar nebunia îi poate desluşi calea
cea dreaptă către iluzia realităţii.
2127.Fii mai nebun decât poate fi normalitatea croită de
Destin a acestei lumi, dacă vrei să înţelegi vreodată ce este
Iluzia Vieţii şi realitatea sa iluzorie.
2128.Nici o piatră de moară nu poate fi legată de gâtul
realităţii acestei lumi în afară de iubire.
2129.Doar cel ce asudă clipa poate primi în dar graţiile
timpului.
2130.A te certa cu deşertăciunea existenţei este totuna cu a
lovi vântul din înţelesul Cuvântului iubire cu pumnii celui
care nu poate recunoaşte romantismul.
2131.Poarta către paradis este străjuită de spinii care dau
graţie paradisului făcându-l un loc privilegiat.
2132.Cu toate că marile speranţe sunt adesea marile
neîmpliniri, jucăm la loteria vieţii până la moarte păcătuind
obligatoriu pentru a avea nevoie de mântuire şi Mântuitorul
de serviciu care ne dă jetoanele Păcatului Originar în
cazinoul clipelor acestei lumi.
2133.Fără de paşi am fi cu toţii aşi dar faţă de aşi cine ar mai
fi asul din mâneca Destinului care să ne arate moartea în
toate nuanţele ei?
2134.Iarba amintirii odată cosită aduce anotimpul morţii
Cuvântului facerii tale.
2135.Egalitarismul este o valoare îmbrăcată pe dos.
2136.Câte degete ale căilor Destinului tău are palma pe care ţia
dat-o timpul vieţii tale?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
93
2137.Romantismul este numele străinului din noi ce se
aşteaptă redescoperit.
2138.Orice libertate are propriile sale limite.
2139.Nimeni nu poate şti cât de liber este Dumnezeu faţă de
El însuşi fiindcă dacă este perfect devine încorsetat de
propria Sa perfecţiune iar dacă este imperfect nu mai poate fi
Dumnezeul perfecţiunii decât al imperfecţiunii.
2140.Unicul nu poate fi niciodată liber deoarece toate căile
sunt El. De aceea cred că Dumnezeu a făcut lumea păcatului
tocmai pentru a fi liber prin noi.
2141.Oricât de mult am dori realitatea aceasta tot prin iluzie se
va pronunţa, raportându-se la iluzie.
2142.Care iluzie este mai reală? Iluzia realităţii sau realitatea
iluziei?
2143.Realitatea nu poate exista fără de iluzie cum nu poate fi
binele fără de rău, frumosul fără de urât şi viaţa fără de
moarte în dualismul aşa zisei cunoaşteri ale noastre.
2144.Diferenţa dintre iluzie şi realitate constă în modul de a
privi iluzia.
2145.A nega realitatea înseamnă a accepta iluzia dar a nega
iluzia nu mai înseamnă a accepta realitatea ci a o denigra.
2146.Iluzia nu se epuizează niciodată pe când realitatea oricât
de iluzorie ar fi ea, da!
2147.Câte vise se pierd în zori, speranţe în moarte şi iubiri în
uitare căutând în van realitatea inimii nemuritoare?
2148.Realitatea poate exista doar în nemurire fiindcă doar
acolo nu se poate sfârşi ca să reînceapă cu un alt vis.
2149.Doar eternitatea poate fi reală fiindcă nu moare, nu se
uită sau nu se reaminteşte niciodată.
2150.Tot ce este trecător, este iluzie, deoarece are nevoie de
amintire, iar amintirea de uitare, iar uitarea de neant.
2151.Doar crezul poate da aura realităţii unei iluzii.
2152.Fără credinţă întreaga lume ar fi o amintire uitată de mult
neavând forţa de a polei propria sa iluzie cu un nimb de falsă
realitate atât de necesară speranţei.
2153.Nu există durere care să nu se creadă reală. Iată preţul
plătit de noi realităţii şi speranţei izvorâtă din aceasta.
2154.Forţa este paleativul desfrâului iluziei în faţa propriei
sale oglinzi în care îşi priveşte gândurile dăruite cunoaşterii.
2155.Suntem o fărâmă de gând într-o mare de iluzie.
2156.Care spectru este mai extins? Cel al vieţii sau al morţii?
Al cunoscutului sau al necunoscutului?
2157.Nu spune niciodată nu, fiindcă exişti într-o afirmaţie a
Lui Dumnezeu prin Cuvântul facerii.
2158.Infinitul la fel ca şi eternitatea nu pot avea decât o
singură cale care se numeşte realitate, pe când iluzia are o
infinitate de căi pe care ar putea merge unica cale a realităţii.
2159.Nu te întreba niciodată de ce, deoarece întrebarea nu
poate aparţine decât iluziei având mai multe opţiuni decât
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
94
unica opţiune a infinitului care se află în toate, ştiindu-le pe
toate.
2160.Care vreme nu-şi duce vremurile după ea?
2161.Panica este o diademă a neputinţei.
2162.Flacăra Destinului tău este aprinsă pentru aţi lumina
eternitatea în moarte şi nicidecum în viaţă.
2163.Realitatea nu are ramuri fiind unică pe când iluzia este
arborele cu rădăcinile adânc înfipte în inima Lui Dumnezeu
dăruită prin Cuvântul facerii iubirii din noi.
2164.Care mal nu-şi are apa lui şi care moarte viaţa sa?
2165.Oricât de limpede ar fi visul acestei lumi tot în apa
gândului pierdut se va scălda odată şi odată.
2166.Poate că şi Dumnezeu este disperat de coşmarul pe care
îl are cu noi visând Cuvântul facerii.
2167.Fiinţă fără de vis nu poate exista.
2168.Visul este esenţa existenţei noastre.
2169.Infinitul inimii se află doar în eternitatea clipei ochilor
tăi.
2170.Soarele adevărului nu te poate orbi niciodată.
2171.Focul cuvintelor te ard doar dacă în gândurile tale este
frig.
2172.Care val nu-şi are ţărmul viselor lui?
2173.Eşti unică fiindcă există o clipă la fel de unică ca şi tine
în această iluzie a timpului pierdut din noi.
2174.Care inimă îţi aminteşte vreodată câte clipe a bătut
deşertăciunea simţirii?
2175.Marea speranţelor nu-şi va trăda niciodată orizonturile
unde-şi adoarme depărtările.
2176.Cel care-şi uită vremea timpului său alegând clipa, nu-şi
va afla niciodată propriul loc în spaţiul limitat al
deşertăciunii dintre absurd şi agonie.
2177.Doar cel ce stă la masa gândului înfometat va înţelege
rostul său.
2178.Tâmplele gândurilor nu albesc niciodată fiindcă sunt
înnegrite de păcatele dorinţelor mereu.
2179.Necesităţile şi vitregiile vieţii au născut cea mai mare
gamă de păcate.
2180.În finitul iluziei totul trebuie să aibe un rost pe când în
infinitul realităţii nu, deoarece doar căile finitului pot fi
infinite ca număr şi niciodată unica cale a infinitului.
2181.Iluzia este firul care nu poate cuprinde niciodată
realitatea singurei căi a infinitului.
2182.Ce departe este iluzia de infinit şi de unica realitate a
acestuia.
2183.Cunoaşterea este tărâmul iluziei.
2184.Realitatea este necunoscutul etern iar iluzia cunoscutul
trecător.
2185.Munca este hrana iluziei.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
95
2186.Desfrâul ideatic este poarta prin care iluzia îşi cunoaşte
propria lume lăsând sacralitatea absolutului şi infinitului în
schimbul deşertăciunii şi profanului.
2187.Câte iluzii nu se nasc şi mor în această lume pentru a
forma societatea iluziilor cu structurile ei ierarhice pline de
absurd?
2188.Unicul adevăr şi acela neînţeles al acestei lumi este
iubirea ce devine poarta care te trece din iluzie la realitate şi
absolut ce nu pot fi înţelese ci doar simţite fiindcă
cunoaşterea aparţine doar iluziei.
2189.Trăieşte-ţi armonia visului pe care s-ar fi putut să-l o
pierzi la loteria propriului tău Destin, unicul pod spre absolut
al întregii tale vieţi.
2190.Nu-ţi şterge lacrima clipei care te-a născut fiindcă este
adevărul tău ce te va reda morţii cu întregul trecut.
2191.Care armonie poate fi superioară iubirii?
2192.Numai spaţiul nemărginit al privirii tale ştie ora exactă la
care trebuie să sosească timpul iubirii care l-a străbătut.
2193.Sunt gol de mine însumi atunci când mă întreb de ce
cunosc întrebarea al cărui răspuns va deveni negreşit o nouă
întrebare la rândul său ca să aflu în cele din urmă moartea.
2194.Câte Destine nu a spălat timpul pentru a nu fi taxat de
Dumnezeu?
2195.Jarul cuvântului ce a aprins steaua ta se numeşte iubire
fără de care te vei stinge în frigul cuvintelor acestui Univers.
2196.Doar o lacrimă de speranţă I-a fost de ajuns Lui
Dumnezeu pentru a crea.
2197.Să fie Iluzia Vieţii noastre una dintre amintirile Lui
Dumnezeu?
2198.Doar florile sufletului pot ajunge la iubirea în care se
reazămă Destinul.
2199.Ce mirare că ştim că putem să uităm totul despre care nu
ştim nimic!
2200.Nu există lovitură mai mare decât să-ţi simţi floarea
iubirii sufletului tău ofilită.
2201.Din care gând poate izvorî pacea cu tine însuţi dacă tu nu
cunoşti cauza naşterii tale?
2202.La piaţa gândurilor societatea îţi vinde istorie pe taraba
prăfuită a neîmplinirii unui timp bolnav de boala propriilor
sale zile ce nu mai pot fi remediate decât prin arta de a fi
învăţate să moară.
2203.Opreşte nemărginirea din dorinţa dorului tău de a exista
pentru o frântură de clipă şi vezi dacă-ţi mai doreşti atât de
mult deşertăciunea acestei lumi.
2204.Ploaia cuvintelor sufletului tău nu va putea înlătura
deşertul societăţii în care te-ai născut de-ar fi să ude întreaga
agonie a absurdului acestei existenţe.