ÎNVAŢĂ SĂ MORI
4923.Moartea este reversul iluziei.
4924.Moartea este unicul lucru care separă Destinul existenţei
de propriul său sine.
4925.Nu vei găsi niciodată moartea dincolo de tine ci numai în
tine.
4926.A înţelege moartea este ca şi cum ai înţelege viaţa cu
deosebirea că fiecare există datorită celeilalte.
4927.Moartea este zborul Iluziei Vieţii mai departe decât o ţin
propriile aripi ale gândurilor.
4928.Moartea este colosul ce nu va putea fi urnit din loc
niciodată de viaţă.
4929.Moartea este miracolul prin care există viaţa.
4930.Cum viaţa provine din naştere, moartea provine din
renaştere.
4931.Moartea te cuprinde doar dacă vrei viaţă eternă, altfel
viaţa ta poate fi o prelungire inconştientă în propriaţi moarte,
determinată şi născută de propria ta naştere şi viaţă.
4932.Moartea nu va fi niciodată atât de străină de viaţă
precum este viaţa de moarte. Iată paradoxul existenţei.
4933.Moartea este sufletul speranţei de a se regăsi peste timp.
4934.Moartea este unicul neînţeles pe care-l trăim cel mai
intens, determinându-l cu propria noastră viaţă.
4935.Moartea este o frântură de clipă din anii grei ai vieţii.
4936.Moartea este cea mai mare salvare a omului de propriul
său sine.
4937.Care este cel mai mare izbăvitor? Moartea sau
Dumnezeu?
4938.Moartea este valul eternităţii ce spală lacrima vieţii cu
uitarea de sine.
4939.Moartea este marele dor al neînţelesului iubirii prin
eternitatea clipei.
4940.Moartea este farmecul existenţei de a învinge timpul la
ruletă Destinului.
4941.Moartea este sensul tuturor sensurilor vieţii.
4942.Moartea este lacrima care se scurge pe obrazul eternităţii
de a fi.
4943.Moartea este visul din urmă al eternităţii.
4944.Moartea este frumuseţea prin care iubirea poate înţelege
viaţa, născând-o să poată muri.
4945.Câtă moarte este în fiecare clipă a vieţii care trece şi câtă
viaţă în eternitatea singurei clipe a morţii?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
212
4946.Moartea este amintirea vieţii ce nu mai ştie să fie
dureroasă.
4947.Nu ne putem imagina viaţa fără de durere precum
moartea fără de simţire.
4948.Viaţa este umbra morţii.
4949.Oare ar mai exista moartea fără amintirea clipei celei din
urmă? Dacă da, înseamnă că nu există moarte, fiind uitată în
întregime viaţa, ca şi cum nici nu ar fi existat, iar dacă nu,
înseamnă că moartea este adevărata viaţă!
4950.Moartea este motivul pentru care viaţa îşi permite să
doară!
4951.Moartea va fi mereu pentru viaţă, unica vină a vieţii de a
exista, născându-se.
4952.Fără de moarte viaţa nu ar mai avea nici un sens precum
fără de viaţă nici moartea nu ar mai avea nici un sens.
4953.Să fie moartea uitarea întregii amintiri a vieţii? Nu se
poate, fiindcă astfel întregul sens al lumii s-ar nărui în
nonsensul său.
4954.Trăieşte viaţa ca şi cum ai avea mereu vârsta tinereţii.
Doar astfel vei intra în eternitate tânăr, sfidând ceea ce viaţa
crede despre moarte şi bătrâneţe.
4955.Niciodată nu vei putea înţelege moartea fără să înţelegi
mai înainte de toate iubirea vieţii tale.
4956.Înţelesul morţii te depăşeşte doar dacă cel al vieţii îţi
pare cunoscut.
4957.Moartea este mai mult decât o strofă dintr-un poem de
dragoste, este eternitatea lui rostită în întregimea unei
frânturi de clipă.
4958.Moartea este dorul de Dumnezeu al Destinului.
4959.Moartea reprezintă tot ceea ce nu poate fi prezent în
Iluzia Vieţii.
4960.Moartea este visul Destinului de a fi dincolo de propriul
sine.
4961.Moartea este atât de amară doar pentru cei care nu
înţeleg adevăratul sens al vieţii: acela de a muri!
4962.Câtă moarte poate cuprinde orizontul care pentru tine
rămâne de necuprins?
4963.Absolutul morţii este viaţa precum al vieţii, moartea.
4964.Moartea este aburul incandescent ce naşte viaţa din
neantul eternităţii visului.
4965.Tot ce începe va muri precum tot ce moare nu se ştie
dacă se va mai termina vreodată.
4966.Moartea este amintirea Lui Dumnezeu despre viitor.
4967.Moartea este viitorul a tot şi a toate câte sunt indiferent
cât de veşnice se cred acestea.
4968.Moartea este arbitrul fără de tăgadă al Destinului.
4969.Moartea nu greşeşte niciodată în faţa vieţii pe când viaţa
greşeşte mereu în faţa morţii, fiindcă există şi doare.
4970.Moartea este absolutul necuprinsului şi absurdul vieţii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
213
4971.Moartea este dorul firii de a avea un viitor mai
necunoscut decât orice cunoscut.
4972.Moartea se reazămă pe viaţă precum viaţa pe Destin.
4973.Moartea este umbra liniştii.
4974.Moartea este dorinţa neantului de a se mântui la soarele
divinităţii uitând marea sa amintire de a fi neant.
4975.Moartea este frumuseţea aştrilor care trăiesc doar cu
amintirea luminii lor care nu-i va părăsi niciodată.
4976.Moartea este frăgezimea primăverii ce înmugureşte cu
uitarea vechilor frunze.
4977.Câtă moarte poate fi în uitare?
4978.Amintirea este aceea care joacă un rol esenţial în faţa
morţii determinând-o ca atare.
4979.Fără amintire nu ar exista moarte fiindcă ori îţi aminteşti
că ai trăit şi atunci eşti mort, ori nu îţi mai aminteşti nimic şi
atunci eşti etern.
4980.Amintirea este oglinda morţii.
4981.Moartea este o iluzie la fel de mare precum este Iluzia
Vieţii.
4982.Moartea este sensul existenţei de a fi prin propria sa
amintire.
4983.Moartea este decorul în care amintirea simte că trăieşte
mai vie ca niciodată.
4984.Moartea este lupta dintre amintire şi Destin pe câmpul de
bătălie aflat în custodia vieţii.
4985.Moartea este mai puţin din tot ce credem noi că ar putea
fi şi mai mult din tot ce ştim că este.
4986.Moartea este jocul de-a viaţa al existenţei atunci când
escaladează muntele divin al infinitului.
4987.Moartea este marea dezamăgire a vieţii, împlinind
eternitatea, primind astfel tot ce şi-ar fi dorit viaţa.
4988.În jurul morţii nu poate fi decât amintire iar în cel al
vieţii, hazard şi iluzorie împlinire.
4989.Ce altceva ar putea să-şi amintească moartea decât
hazardul iluzoriu al vieţii?
4990.Este logic că dincolo de Iluzia Vieţii să fie moarte
tocmai fiindcă noi nu vom putea niciodată accede acolo
inteligibil.
4991.Moartea începe din momentul când nu mai gândim Iluzia
Vieţii.
4992.Moartea este pentru sinele nostru uitare, iar pentru cei
din jurul nostru descompunere.
4993.Cine uită şi ce se descompune? Iluzia Vieţii despre un
anume subiect.
4994.Am privit aştrii morţi de milenii pe bolta înstelată.
Trăiau mai intens ca niciodată în mine. Aceasta este moartea.
4995.Ce este moartea? Ai să înţelegi vreodată iubirea mea cea
mare că noi vom fi doar o amintire a unui vis etern despre
iubire?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
214
4996.Poate că cel mai neînţeles şi mistuitor dor este dorul
morţii din inima iubirii.
4997.Moartea nu doare şi nici iubirea nu ar trebui să doară
vreodată.De aceea tinde mereu să evadeze dincolo de hotarul
vieţii.
4998.Moartea este unicul absolut al vieţii.
4999.Moartea este mai întâi aşteptare, pe urmă amintire ca în
cele din urmă să devină uitare pentru aşteptarea şi amintirea
vieţii.
5000.Moartea nu poate fi regăsită niciodată în sufletul care nu
iubeşte deoarece e absolutul din noi.De aceea toţi cei care
trăiesc ca şi cum ar fi eterni sunt persoane ce merită întreaga
noastră milă şi compasiune.
5001.Moartea este darul vieţii pus de Dumnezeu pe masa
Destinului, pe când viaţa devine oglinda morţii ştearsă de
Dumnezeu cu uitarea de sine.
5002.Moartea este sensul nonsensului de a avea un sens prin
viaţă.
5003.Moartea devine în cele din urmă unicul înţeles al vieţii.
5004.Moartea reprezintă oceanul unde toate fluviile vieţii
devin valurile unui Destin ce se sparg la picioarele infinitului
care-şi va aminti că există uitarea dând astfel naşterii iluziei
unei noi vieţi.
5005.Moartea este feriga ce creşte la umbra Iluziei Vieţii.
5006.Moartea este dorul de Dumnezeu al visului vieţii.
5007.Numai prin moarte se poate împlini Iluzia Vieţii.
5008.Moartea este cel mai neînţeles apropo spus de către
Destin vieţii.
5009.Inevitabil, viaţa se va împiedica de moarte căzând din
turnul său de fildeş căptuşit cu vise iluzorii pentru totdeauna.
5010.Oare ce gândeşte Dumnezeu atunci când ne credem
învăţaţi sau genii în visul vieţii ce se loveşte atât de tare de
moarte încât uită totul?
5011.Moartea este lumina care s-a opintit pentru o fărâmă de
clipă în întunericul vieţii.
5012.Moartea te face mereu să înţelegi viaţa ca fiind o enigmă
de care nu-şi va mai aminti niciodată eternitatea.
5013.A te juca cu visul morţii este poate unica îndeletnicire
reală din întreaga Iluzie a Vieţii.
5014.Moartea este compromisul vieţii cu propriul său sine.
5015.Moartea declară mereu război oricăror altor înţelesuri în
afară de cele ale iubirii, iertării şi uitării.
5016.Moartea este pasul făcut de Iluzia Vieţii în eternitatea
propriului său vis, uitând întreaga sa amintire de a fi vis.
5017.Prin moarte orice vis devine realitate.
5018.Moartea se substituie vieţii doar prin amintire.
5019.Moartea uimeşte Destinul cu viaţa sa eternă care s-a
întâmplat o singură dată, în momentul uitării Iluziei Vieţii,
devenind ea însuşi: Destin.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
215
5020.Înaintea morţii doar vieţii îi mai trebuie curaj!
5021.Moartea devine în final adevărata regăsire a omului cu
propriul său sine.
5022.Ce înseamnă viaţa privită din pragul morţii? Dar al
miliardelor de aştri ai unei singure galaxii? Nimic!
5023.Nimic nu este mai etern decât clipă prin care treci în
viaţă şi moartea prin care nu mai treci deloc.
5024.De ce să ne fie teamă de moarte odată ce nu simte frigul
Iluziei Vieţii?
5025.Cu toţii suntem singuri înaintea morţii şi liberi de noi
înşine după aceea.
5026.Cum moartea este un neant al vieţii tot aşa fiecare
suntem un nimeni înaintea morţii.
5027.Câte amintiri se aştern la picioarele morţii de către viaţă,
ce vor deveni uitate tocmai de către viaţă.De ce? Ce poate
face moartea cu ele?
5028.Oare ce s-ar face iubirea fără de moarte?
5029.Câtă moarte se aşterne cu fiecare fulg de nea topit pe
asfaltul negru al vieţii?
5030.Moartea stă mereu în faţa Destinului.
5031.Alături de moarte nici viaţa nu mai ştie cine este.
5032.Moartea devine un înţeles abia când nimeni nu-şi mai
poate înţelege viaţa.
5033.Mult trăieşte viaţa prin moarte dar mai mult trăieşte
moartea prin viaţa ce moare.
5034.Moartea este un simbol al neînţelesului absolut al vieţii.
5035.Marea evadare din viaţă nu poate fi decât în moarte, în
teama provocată de aceasta.
5036.A evada din propria ta teamă de moarte înseamnă
izbăvire de tine însuţi, înseamnă a deveni marele învingător
al propriei tale vieţi.
5037.Cine a încercat să înţeleagă moartea s-a iertat pe sine de
propria sa viaţă. Iată cheia mântuirii de sine.
5038.Moartea nu poate muri decât trecând prin viaţă.
5039.Moartea ar muri dacă nu ar sta îmbrăcată în cămaşa
vieţii.
5040.Moartea este soclul prin care respiră viaţa noile sale
clipe.
5041.Fără de moarte întreaga viaţă ar muri definitiv.
5042.Ce altceva poate să fie moartea, decât oglinda în care se
poate privi visul vieţii?
5043.Moartea reprezintă zorii în care se destramă visul vieţii.
5044.Mă gândesc la moarte şi iubire. Oare ce ar fi viaţa fără
de ele?
5045.Unicul lucru de care nu te poţi ascunde şi nici nu poţi
fugi este uitarea visului vieţii atâta timp cât trăieşti.
5046.Oare ce s-ar face viaţa fără de amintire? Dar moartea?
5047.Moartea nu poate înţelege decât dacă vorbeşte în limba
absolutului pe când viaţa doar în cea a absurdului.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
216
5048.Moartea este marea teamă a vieţii de propriul său sine.
5049.Moartea nu te îndeamnă niciodată să înţelegi iubirea, ce
face parte din propriul absolut al morţii, pe când viaţa, da.De
aceea viaţa este atât de absurdă.
5050.Lacrima morţii nu va plânge niciodată cu regret ci cu
uitare.
5051.Moartea te îndeamnă să înţelegi eternitatea clipei pe
când viaţa efemeritatea ei.
5052.Ce departe e moartea de cei care uită de eternitatea
sufletelor lor.
5053.Moartea este ziua când sufletul iese la lumina adevărului
după noaptea visului vieţii.
5054.Niciodată nu vei putea înţelege moartea dacă nu vei
simţi infinitul din tine însuţi.
5055.Cu cât te vei depărta de moarte cu atât viaţa va deveni
mai efemeră.
5056.Sensul vieţii constă în moarte iar al morţii în absolutul
eternităţii clipei.
5057.Floarea morţii nu poate veşteji niciodată, fiindcă este
eternă, pe când cea a vieţii se pierde în noianul de eternităţi
pe care le iroseşte cu fiecare clipă care trece.
5058.Moartea este dorul de destin al eternităţii.
5059.Moartea nu se poate călăuzi după principii ci numai după
absolut. Pot exista principii în absolut? Cu siguranţă că nu,
datorită faptului că s-ar contrazice unele pe altele
determinând acelaşi absurd al vieţii.
5060.Moartea te deprimă doar dacă uiţi că tu eşti o mare
amintire a ei din care ai luat naştere, fiind prins de capcana
timpului.
5061.Moartea este muntele al cărui vârf trece dincolo de norii
vieţii, strălucind în lumina eternităţii.
5062.Moartea învinge necuprinsul vieţii prin propriul său
absolut.
5063.Moartea doare doar în viaţă.
5064.Cel aflat în moarte nu mai aparţine evenimentelor vieţii.
Prin urmare moartea nu poate durea, plictisi, învinge, la fel
ca şi viaţa.
5065.Câtă dreptate are moartea atunci când moare faţă de
viaţă.
5066.Unde nu s-a născut moartea a murit viaţa.
5067.Să fie atât de mult destin în moarte, încât nici viaţa să nu
îl poată învinge?
5068.Nu poate exista moarte mai îndepărtată sau mai
apropiată de noi, precum nu poate exista infinit mai
îndepărtat sau mai apropiat.
5069.Să fie moartea blestemul vieţii de a se fi născut?
5070.Nicăieri în această lume nu vei putea găsi mai multă
moarte decât în fericire.
5071.Viaţa trebuie să doară pentru a exista faţă de moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
217
5072.Nu poate fi absurd mai mare decât naşterea datoare cu o
moarte.
5073.Abisul morţii este adevăratul sens al vieţii.
5074.În moarte nu poţi să spui niciodată: dincolo, pe când în
viaţă, da!
5075.Moartea este modul cum îşi vede eternitatea Iluzia
Vieţii.
5076.Moartea este rugul aprins de viaţă pentru a lumina calea
unei singure clipe a eternităţii în care te vei pierde pentru
totdeauna.
5077.Pentru viaţă, moartea devine o condamnare obligatorie.
Iată caracterul obscen al vieţii faţă de moartea care îi dă
viaţă, vieţii.
5078.Nimeni nu poate fi singur în moarte învăluit de infinit.
5079.Moartea este dorul străinului aflat în noi de propriul său
infinit.
5080.Niciodată nu vei şti unde începe moartea şi unde se
sfârşeşte viaţa tocmai fiindcă visul tău despre lume se
spulberă la ivirea zorilor eternităţii.
5081.Doamne câtă moarte poate fi în inima care nu se
regăseşte în înţelesul acestei lumi şi câtă viaţă pentru cei ce
nu vor să înţeleagă pe deplin viaţa.
5082.Niciodată nu vei găsi cel mai ascuns lucru al lumii tale
dacă nu vei muri.
5083.Cât poate fi de îndepărtat visul despre străinul din tine
înainte de a muri şi cât de apropiat atunci când sensul
existenţei tale derivă din marea necunoscută a nonsensului
propriei tale existenţe.
5084.Oare a oprit vreodată trenul împlinirii în lumea privirii
tale condamnată la moarte? Şi dacă da, de ce?
5085.Să fie moartea marea împlinire a crezului acestei lumi
absurde?
5086.Cât de multă moarte poate fi în surâsul plin de viaţă al
tinereţii condamnată cândva să se nască?
5087.Oare e atât de greu să mori, precum este să înţelegi
sensul vieţii?
5088.Care zbor al clipelor poate să fie moartea? Dar care clipă
a eternităţii poate să alunge totul din marea amintire a lumii
despre tine?
5089.Cine poate să înţeleagă infinitul morţii dintr-o singură
clipă de viaţă?
5090.Suntem născuţi din clipă pentru a muri în destinul infinit
al ei.
5091.Doamne, cât de departe suntem de noi atunci când vrem
să înţelegem moartea.
5092.Nu cred să existe viaţă căreia să-i fie teamă de nemurire
chiar dacă aceasta ar însemna moarte.
5093.Moartea nu va putea lua asupra ei niciodată vina de a
exista a vieţii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
218
5094.Nu poate exista o vină a morţii.
5095.Niciodată nu vei putea cădea la pace cu străinul din tine
decât prin izbăvirea morţii.
5096.Viaţa este sclava verbului a face şi de aceea vede
moartea ca fiind aceea care desface.
5097.Moartea se împlineşte doar prin despărţirea definitivă de
această viaţă.
5098.Viaţa tinde mereu către moarte, pe când moartea se
depărtează mereu de la întâlnirea cu viaţa.
5099.Celor ce le e teamă de moarte le e teamă de calea aleasă
de viaţă.
5100.Nu moartea vrea să se lepede de noi, ci viaţa.
5101.Moartea defineşte un neînţeles al înţelegerii propriului
nostru sine.
5102.Moartea nu poate să cuprindă nici una dintre frontierele
vieţii prin care aceasta navighează naufragiind printre clipe.
5103.Alături de moarte nu poate sta deşertăciunea, fiindcă
aceasta nu mai poate fi cunoscută la fel ca şi în viaţă.
5104.Câtă moarte poate fi într-un număr ce poate fi numărat şi
câtă eternitate în tot ceea ce nu mai poate fi numărat!
5105.Nimeni nu va putea ascunde vreodată moartea de
propriul său sine.De aceea trăieşte.
5106.Nu există adevăr mai mare în această viaţă de cât acela
prin care eşti obligat să asculţi simfonia morţii odată cu
trecerea fiecărei clipe.
5107.Cel mai viu sentiment persistă doar înveşmântat în
moarte pentru a nu răci de atât de multă viaţă.
5108.Dorul de moarte este teamă de viaţă în schimb teama de
moarte este sensul vieţii.
5109.Fără de moarte ne-ar fi prea teamă de această lume.
5110.Oare cât paradis poate ascunde moartea care înspăimântă
uneori viaţa?
5111.Unde se termină viaţa moare moartea.
5112.Nimeni nu ştie cât de amară este moartea, în schimb ştim
suferinţa vieţii.
5113.Viaţa este apanajul cunoaşterii şi moartea al
incertitudinii.
5114.Prin moarte până şi incertitudinea devine mister.
5115.Ce s-ar face viaţa fără de misterul morţii?
5116.Avem mai mare nevoie de moarte decât de viaţă tocmai
fiindcă moartea trăieşte doar în viaţă.
5117.Moartea este darul suprem pe care îl face viaţa
existenţei.
5118.Ar mai fi viaţa dacă nu ar muri?
5119.O viaţă fără de moarte ar fi o viaţă fără de naştere.
5120.Pentru a şti ce se află dincolo de moarte vă trebui să ştii
ce se află dincolo de naştere.
5121.Viaţa survine prin naştere iar moartea se naşte prin
moartea vieţii. Oare naşterea vieţii, moartea cui este?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
219
5122.Naşterea morţii este sfârşitul vieţii.
5123.Cătă viaţă şi moartea se află în naştere?
5124.Totul se reflectă în oglinda amăgitoare a instinctului.
Inclusiv naşterea şi moartea.
5125.Venim din naşterea vieţii şi mergem spre naşterea morţii,
la fel de goi precum am sosit.
5126.Tot ceea ce suntem şi realizăm se reduce la moarte,
inclusiv planeta, sistemul solar, galaxia, totul.
5127.Limita morţii este doar propria sa naştere.
5128.Viaţa are două limite, naşterea şi moartea, noi cunoaştem
la nivel dual, binele şi răul, frumosul şi urâtul, în schimb
moartea are doar o singură limită cunoscută de noi, aceea
prin care murim.
5129.Dacă moartea nu s-ar limita la viaţă ar fi eternă. Faptul
de a avea un început în viaţă, înseamnă că are un sfârşit,
neputând fi infinită prin început!
5130.O dreaptă chiar dacă ar continua la infinit, odată ce are
un început ea nu mai este infinită.La fel şi moartea.
5131.Posibilitatea faptului că moartea să fie finită doar la un
capăt, respectiv acela al vieţii, ne demonstrează că şi aceasta
începe din viaţă.
5132.Tot ceea ce începe din viaţă, inclusiv moartea ajunge să
se sfârşească în aceeaşi viaţă.De aceea există Lumea de
Apoi.
5133.Lumea de Apoi este o altă dimensiune care are ca punct
de plecare dimensiunea noastră.
5134.Tot ce are un început are şi un sfârşit, inclusiv moartea.
Ce altceva poate fi sfârşitul morţii decât renaşterea în Lumea
de Apoi?
5135.Tot ce are un început posedă şi o desfăşurare a
începutului respectiv. Moartea se va desfăşura în propria sa
lume.
5136.Moartea este absolutul ce nu poate fi relativ decât etern.
5137.Adevărata eternitate nu constă în moarte ci în uitare!
Uitarea este aceea care va părăsi pentru totdeauna până şi
moartea.
5138.Moartea este uitare doar pentru Iluzia Vieţii dar nu şi
pentru Lumea de Apoi care începe prin părăsirea acestei
Iluzii a Vieţii.
5139.Moartea ar fi uitare deplină doar dacă nu ar avea primită
în sinele ei informaţia faptului că a început din fosta viaţă ce
a murit.
5140.Nu putem şti dacă prin moarte devenim eterni numai faţă
de viaţă şi Iluzia Vieţii sau faţă de eternitatea nenăscută şi
nemuritoare a Totului?
5141.Faţă de infinitul Uitării Eterne întreaga moarte este doar
o frântură de clipă.
5142.Întreaga eternitate a clipei, este doar o clipire a destinului
din Uitarea Eternă.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
220
5143.Atât ceea ce este dinainte de naştere, cât şi viaţa sau
moartea nu sunt decât nişte simple cărămizi din edificiul
infinit pus la temelia Uitării Eterne.
5144.Oare dacă am şti adevărul absolut despre moarte sau
viaţă am fi mai fericiţi?
5145.Sensul vieţii care se pierde sau se regăseşte la fel ca şi în
viaţă prin nemurire în moarte este o mare minciună a Iluziei
Vieţii.
5146.Trăim de parcă am fi eterni în această lume trecătoare
unde ne aşteaptă cu braţele deschise moartea, cum probabil
ne-a aşteptat undeva cândva, naşterea.
5147.Moartea nu este un somn adânc fiindcă nu putem vorbi
de moarte adâncă.
5148.Moartea nu este o scuză prin care viaţa îşi poate arăta
faţetele ei nu tocmai frumoase.
5149.Oare trebuie să mulţumim Unicului Întâmplător atât
pentru moarte cât şi pentru viaţă?
5150.Prin moarte ne reunim cu Dumnezeu fiindcă atât
Dumnezeu cât şi moartea fac parte din aceeaşi Întâmplare
Unică.
5151.Dacă tot ce se câştigă în viaţă se pierde în moarte cine
este învingătorul?
5152.Moartea nu va putea ascunde niciodată nonsensul
existenţei.
5153.În moarte se ascunde sinele tuturor lucrurilor şi faptelor
din această viaţă.
5154.Pe cât de departe privim moartea faţă de viaţă, pe atât de
departe este şi adevărul absolut de acestea.
5155.Alături de moarte nu poate fi decât unicul său opus care
este viaţa.
5156.Moartea nu mai are nici un opus în afară de viaţă, dar
nici ceva asemănător ei în toată lumea vieţii.
5157.Marele paradox al vieţii constă în a ne simţi singuri
alături de moarte chiar dacă ne izbăvim prin ea.
5158.Cu cât ne simţim mai aproape de moarte cu atât viaţa din
noi îşi va îndeplini ţelul propriei sale naşteri.
5159.Teama de moarte a născut întreaga cultură. Trăim ca şi
cum am fi eterni. Doar astfel uităm de moarte.
5160.Dacă ne-am fi amintit de moarte, dacă am recunoaşte cu
adevărat moartea şi am trăi ca şi nişte muritori întreaga
noastră cultură ar dispărea, odată cu orgoliile vieţii.
5161.Privesc aglomeraţia de pe acest bulevard. Fiecare aleargă
fără să se gândească o clipă că de fapt aleargă spre clipa
morţii. Peste un secol toată această aglomeraţie va fi ţărână
uitată de mult şi dusă de vânturile deşertăciunii pe care nu a
vrut să o recunoască, spre cele patru zări.
5162.Oare şi fulgii de nea se cred eterni în căderea lor?
5163.Ce poate fi mai măreţ decât să înţelegi cu adevărat
moartea?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
221
5164.Menirea acestei lumi constă în moarte. Până şi cele mai
îndepărtate galaxii ale gândurilor noastre vor muri într-o
bună zi.
5165.Este atât de multă moarte în privirea acestei lumi încât
toate religiile vorbesc despre jertfe făurite tocmai pentru a nu
privi în ochi lumea.
5166.Moartea este un festin al Destinului.
5167.Destinul nostru constă în moarte!
5168.Cine nu vrea să înţeleagă moartea nu va putea niciodată
să-şi cunoască cu adevărat propriul său Destin.
5169.Diferenţa dintre Moarte şi Destin este dată numai de
către Iluzia Vieţii, altfel nu ar fi nici o deosebire, întrucât
destinul nostru constă numai în moartea unde se împlineşte.
5170.Cine poate şti cât de multă nevoie avem de moarte într-o
viaţă atât de străină de noi înşine.
5171.Ceasul morţii există doar raportat la viaţă dar nu şi la
moarte unde orologiile pot să nici nu existe.
5172.Nimeni nu îşi poate înţelege propria moarte înainte de
muri.
5173.Moartea este ca şi omul nu ştie când se va sfârşi
crezându-se eternă.
5174.Ce s-ar face omul fără moarte?
5175.Ar mai rămâne ceva din viaţă dacă nu ar fi moartea?
5176.Câte doruri naşte moartea în această lume?
5177.Oare cine a înţeles cu adevărat moartea vreodată?
5178.Să fi mereu dincolo de moarte cu întreaga ta simţire.
Este cel mai înţelept lucru cu putinţă din această lume.
5179.Moartea nu va cerşi niciodată milă vieţii pe când viaţa se
va prosterna mereu înaintea morţii.
5180.Moartea este cel din urmă mare adevăr al acestei lumi!
5181.Nimeni nu a putut vreodată să iubească viaţa şi să
înţeleagă moartea în acelaşi timp.
5182.Oare ar mai fi poezia iubirii în această lume dacă nu ar fi
moartea?
5183.Ce departe e moartea de noi în timpul acestei vieţi pe
care o trăim ca şi cum ar fi eternă.
5184.Niciodată nu te vei putea ascunde de moarte, însă de
viaţă: da!
5185.Moartea este cea mai ascuţită lamă a cuţitului cu nume
de Destin.Va tăia mereu şi negreşit, viaţa.
5186.Dacă moartea este uitarea totală de sine iar viaţa marea
amintire a sinelui, înseamnă că sensul vieţii este uitarea iar al
morţii, amintirea.
5187.Niciodată moartea nu-şi va aminti viaţa decât în măsura
în care ar fi şi aceasta viaţă.
5188.Dacă moartea este noaptea vieţii iar viaţa noaptea morţii,
înseamnă că zorii morţii constau în viaţă şi ai vieţii în
moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
222
5189.Cum ar fi această lume fără de moarte? Dar moartea fără
de lume?
5190.Dacă moartea nu are un sfârşit decât un început la
terminarea vieţii, înseamnă că întreaga moarte este un etern
început al vieţii.
5191.Prietenia dintre moarte şi viaţă se numeşte existenţă.
5192.Dacă nu ar naşte viaţa moarte şi moartea viaţă nici una
dintre ele nu ar exista.
5193.Valurile morţii nu vor sparge niciodată talazurile dorului.
5194.Doar atunci când ninge cu viaţă se aşterne zăpada morţii.
5195.Atunci când viaţa trece moartea petrece.
5196.Să fie moartea unicul sens al adevărului absolut referitor
la această lume?
5197.Dacă moartea este un sens viaţa este miracolul care îl va
urma.
5198.Moartea provoacă suferinţă doar celor care cred în viaţă.
Cum aceştia sunt toţi cei care trăiesc înseamnă că sensul
vieţii de a se săvârşi prin moarte este suferinţa.
5199.Moartea este dorul ce doare viaţa acestei lumi.
5200.Mai încolo de moarte este neantul ideatic, mai înainte de
viaţă acelaşi neant.
5201.Să fim doar o scânteie aprinsă de neant pentru a se
încălzi la focul suferinţei noastre de a conştientiza moartea?
5202.De ce oamenii deschid ochii atunci când mor atâta timp
cât moartea nu poate fi văzută?
5203. Dacă moartea este uitare de sine, de ce trebuie mai
înainte de toate să o conştientizăm?
5204. Cine a văzut vreodată sau a înţeles uitarea de sine a
morţii?
5205.Atunci când moartea devine o salvare, viaţa este
întotdeauna medicul de gardă.
5206.Moartea este cea mai adâncă tăcere din toate tăcerile
strigate de viaţă.
5207.Sensul morţii este ajutat de viaţă să se nască.
5208.Salvarea constă în moarte abia atunci când viaţa nu mai
are nimic de spus.
5209.Prin moarte orice Destin pare a fi împlinit.
5210.În spatele morţii nu rămâne decât iubirea iar în faţa ei,
tăcerea.
5211.Nimic nu ascunde mai multă moarte decât iubirea,
tocmai fiindcă împlinirea Destinului nostru constă în moarte.
5212.Este atât de multă moarte în surâsul acestei primăveri a
vieţii noastre încât cu siguranţă toamna va părea o mare
renaştere.
5213.Fără de moarte viaţa nu ar mai fi. Deci moartea este
izvorul din care se adapă viaţa pentru a exista.
5214.Visul vieţii apare numai în somnul morţii.
5215.Oare de ce numai somnul morţii poate visa viaţa?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
223
5216.A te trezi din somnul morţii care visează viaţa este ca şi
cum ai renaşte în viaţa veşnică.
5217.Odată ce moartea este eternă înseamnă că nu poate
începe precum nu se poate sfârşi niciodată ceea ce înseamnă
că trăim pe tărâmul morţii unde avem impresia datorită
Iluziei Vieţii că ne-am născut pentru a muri.
5218.Dacă tot ce nu se poate sfârşi ar avea un început ar
însemna că acel început ar deveni la infinit tocmai sfârşitul.
5219.Adevărata viaţă este atunci când te trezeşti din visul
morţii care este viaţa acestei lumi.
5220.Oare de ce ne visează somnul morţii astfel viaţa noastră?
De ce întregul vis pluteşte pe oceanul suferinţei însetat de
averi şi ierarhii ca şi cum ar fi etern?
5221.A te depărta de moarte este ca şi cum te-ai depărta de
propriul tău somn în care-ţi visezi viaţa.
5222.Oare de ce nu putem fi apropiaţi morţii în visul
propriului ei somn?
5223.Cum ne va apărea moartea când ne vom trezi din visul
vieţii?
5224.A iubi moartea este ca şi cum ai realiza că-i visezi
propriul său vis atunci când aceasta doarme adânc pe perna
eternităţii!
5225.Moartea ne pare înfricoşătoare fiindcă visul vieţii nu
vrea să vadă niciodată zorii eternităţii care spală cu lumina
lor divină sufletul iubirii.
5226.Nu pot să cred în viaţă fără să înţeleg mai înainte de
toate moartea.
5227.Moartea este dorul în care viaţa nu se poate împlini
niciodată.
5228.Apa morţii nu va spăla niciodată tărâmul trecător al
suferinţei şi absurdului vieţii.
5229.Între mine şi moarte nu există decât un singur pod: viaţa.
5230.Moartea este cea mai mare minciună a vieţii.
5231.Moartea este modul cum vede viaţa libertatea deplină.
5232.Moartea lipseşte cu desăvârşire din sufletul care iubeşte,
tocmai fiindcă acesta trăieşte cu adevărat visul semnului
morţii care este viaţa.
5233.Cine iubeşte visul vieţii nu va putea înţelege niciodată
somnul morţii fiindcă atunci când visezi uiţi că de fapt
dormi.
5234.Datoria noastră este de a ne trezi din visul vieţii în
somnul morţii scăldat cu razele eternităţii.
5235.Cine poate înţelege viaţa fără să simtă florile
primăvăratice ale morţii care vor naşte noile fructe ale
Destinelor?
5236.Uitând de moarte uiţi de tine însuţi.
5237.Totul este trecător în afară de moarte pe această lume.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
224
5238.Lumea noastră este mai infimă decât un grăunte de nisip
în faţa măreţiei Universului, în schimb fiecare dintre noi
suntem la fel de eterni că şi Universul prin moarte.
5239.Nimeni nu poate cunoaşte notele simfoniei propriei sale
morţi.
5240.Odată ce ne trezim din somnul morţii, unde am visat
viaţa, întregul nostru vis se destramă, uitând de moarte
pentru totdeauna sau reamintind-o aidoma unui coşmar.
5241.Numai treziţi din somnul morţii vom putea înţelege cu
adevărat visul nemuririi.
5242.Înaintea şi înapoia vieţii este somnul morţii. Nu poate
exista somn fără stare de veghe cum nu poate exista moarte
fără de viaţă. Ce altceva poate fi somnul morţii decât o
noapte oarecare a vieţii eterne?
5243.Cine oare ne visează viaţa din somnul morţii? Cine
doarme pentru fiecare dintre noi? Cine a obosit într-atât de
mult încât doarme visând propria noastră viaţă?
5244.Universul este gigant doar pentru finitul visului vieţii şi
nicidecum pentru infinitul morţii.
5245.Fiecare viaţă are propriul ei Destin, deci propriul ei vis.
Înseamnă că fiecare vis este visat de o persoană diferită
pentru fiecare din noi, persoană care doarme somnul morţii
noastre ca noi să ne visăm în acesta viaţa.
5246.Cine oare îmi visează în somnul morţii viaţa mea şi de
ce? Să fie propriul meu străin de mine? Alter egoul meu? Să
fie tot ceea ce nici eu nu pot şti despre mine însumi?
5247.Ce departe este moartea de mine atunci când uit că-mi
trăiesc viaţa.
5248.Nimic nu poate fi mai sfidător decât să înţelegi că
moartea este unicul fenomen ce nu poate muri în această
lume.
5249.Atunci când vrei să cunoşti moartea orice raţiune devine
nefolositoare.
5250.Ce poate fi mai iraţional decât viaţa în faţa morţii?
5251.Atunci când vorbeşti despre moarte să nu spui niciodată
că de n-ar fi viaţa ar deveni eternă. Dimpotrivă, nu ar exista
deloc.
5252.Oare câtă moarte ascund ochii plânşi ai orizonturilor ce
mor cu fiecare apus şi renasc cu fiecare răsărit?
5253.Splendoarea morţii privită prin ochii vieţii constă în
uitare.
5254.Nimeni nu poate cunoaşte momentul morţii dacă
moartea înseamnă uitare de tot şi de toate.
5255.A fi în moarte înseamnă a fi în nefiinţă deci a nu fi dar a
nu fi, chiar şi în moarte înseamnă viaţă.
5256.Niciodată nu vei găsi ceva mai înţelegător decât moartea.
Orice ai face ea te va înţelege luându-te sub aripa sa
ocrotitoare.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
225
5257.Moartea există doar atâta timp cât conştientizezi că
trăieşti.
5258.A considera moartea în afara vieţii este ca şi cum ai
considera că poţi muri fără să trăieşti!
5259.Ce tristă pare moartea pentru cei care-şi trăiesc viaţa ca
şi cum ar fi eterni.
5260.Moartea nu poate fi nici dincolo şi nici dincoace de viaţă
ci numai în viaţă, în cunoaşterea noastră.
5261.Dincolo de viaţă, moartea nu mai este moarte fiindcă
dispare întreaga noastră cunoaştere.
5262.Moartea este un fenomen la fel de natural ca şi viaţa din
care se naşte.
5263.Moartea aduce deseori suferinţă pentru cei rămaşi tocmai
fiindcă viaţa nu poate accepta că a pierdut suferinţa celui
plecat.
5264.S-a reîntors cineva din moarte sau din viaţă înainte de
propria sa naştere?
5265.Nici o frunză ruginită nu poate înverzi cum nici un om
nu mai poate trăi odată căzut din pomul vieţii, în schimb
acelaşi pom va înmuguri primăvara următoare.
5266.Pentru a învăţa să trăim am avut nevoie de o lume de
apoi cu infernele dar şi paradisurile sale. Pentru a învăţa să
murim va trebui mai înainte de toate să înţelegem de ce am
avut nevoie să ne clădim o lume de apoi?
5267.Lumea în care trăim are mai mare nevoie de moarte
decât de viaţă fiindcă fără de moarte viaţa nu ar mai naşte
nimic!
5268.Niciodată moartea nu va fi îndeajuns de departe de tine
pentru a te lăsa ca să-ţi trăieşti visul vieţii numai în griji şi
nevoi. Mereu va fi o izbăvire.
5269.Fără de izbăvirea morţii viaţa şi-ar îndeplini cu prisosinţă
rolul, acela de aţi ucide în totalitate libertatea propriului tău
spirit.
5270.Prin moarte orice sfârşit devine un început.
5271.Dincolo de limita vieţii se află moartea, dar dincolo de
limita morţii ce se află?
5272.Speranţa în viaţă se poate împlini sau nu fiindcă
cunoaştem cele două contrarii, binele şi răul. În moarte unde
par să nu existe contrarii, se mai împlinesc vreodată
speranţele? Da, voi spune eu. O singură speranţă şi numai a
celui care şi-a dorit moartea!
5273.Norii vieţii nu vor umbri niciodată soarele morţii.
5274.Ce altceva poate fi moartea decât ecoul surd strigat de
adevărul absolut al vieţii Destinului acestei lumi?
5275.Nu fugi de moarte fiindcă vei fugi de tine însuţi.
5276.Niciodată nu vei înţelege viaţa dacă nu te vei împăca cu
moartea.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
226
5277.Rolul morţii este acela de a da strălucire vieţii iar cel al
vieţii de a detesta moartea. Care dintre acestea este mai
onestă?
5278.Niciodată să nu crezi în viaţă fiindcă joacă fals prin
propria sa iluzie a binelui şi răului, putând să te înşele sau să
te părăsească în orice moment. Moartea în schimb, nu te va
părăsi şi nici nu te va înşela niciodată.
5279.Cu toţii putem fi siguri de un singur lucru în această
viaţă şi anume de moarte.
5280.Cu toţii ne gândim cel puţin odată în viaţă la ceasul
morţii, fără să realizăm că moartea nu are ceas neavând
temporalitate.
5281.Pentru a ajunge curat pe tărâmul morţii va trebui
neapărat să-ţi ştergi mai înainte picioarele pe preşul vieţii.
5282.Oh moarte, cum ne poţi îndura ştiind că respirăm prin
tine, că fiecare suflare ne apropie de braţele tale izbăvitoare
iar majoritatea dintre noi te urâm?
5283.Moartea există atât timp cât o cunoaştem.
5284.De orice ne-am putea lipsi în această viaţă dar niciodată
de moarte.
5285.Nebun este acela care se va ascunde de moarte dar brav
cel care va învinge viaţa.
5286.Degeaba vei iubi viaţa fiindcă aceasta tot în moarte se va
împlini pe sine.
5287.Nu visa la viaţă ci la moarte.De aceea te-ai născut doar
pentru a muri.
5288.Unicul adevăr ce poate sta în faţa morţii este naşterea.
5289.Naşterea este prima clipă ce va curge pe râul vieţii spre
oceanul iminent al morţii.
5290.Cum ar arăta Destinul nostru dacă nu s-ar împlini în
moarte ci în viaţă? Infernal.
5291.Niciodată să nu cauţi infernul în moarte ci numai în
viaţă.
5292.Moartea există doar atât timp cât o cunoşti, la fel şi
paradisul sau infernul Lumii de Apoi. Odată uitate toate
acestea dispar.
5293.Moartea este unicul lucru care dispare prin propriul său
sine şi înţeles. Dacă uiţi totul odată intrat în moarte dispare şi
moartea raportată la tine.
5294.Viaţa este o amintire, pe când moartea o uitare a acestei
amintiri.
5295.Câţi dintre noi nu am vrea să uităm amintirea vieţii? Dar
câtor dintre noi ne e teamă de moarte?
5296.Viaţa ne-a zămislit o lume nedreaptă şi rea tocmai pentru
a iubi moartea?
5297.Ferice de tine cel care ai înţeles sensul morţii din marea
iubire a vieţii tale.
5298.Pe adevăraţii morţi nu-i vei găsi decât în această lume.
5299.Absolutul libertăţii constă în moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
227
5300.Nicăieri nu poţi fi mai liber decât în moarte.
5301.Adevărata înţelepciune constă în a te împăca cu propria
ta moarte.
5302.Câtă nemărginire este în moarte dar noi suntem la fel de
incapabili să o cunoaştem precum nu putem realiza nimic din
tot ce s-ar afla dincolo de Univers.
5303.Moartea la fel ca şi viaţa se pot defini prin clipe.
Diferenţa constă că viaţa este o lungă succesiune de clipe pe
când moartea se ascunde în eternitatea unei singure clipe.
Atunci de câte ori murim oare în decursul unei singure vieţi?
5304.Ce diferenţă este între liniştea morţii şi strigătul surd al
vieţii?
5305.Tot ce-i rămâne vieţii este ţărâna pe care a închiriat-o
sufletului cândva. În schimb morţii îi rămâne sufletul.De
aceea trebuie să trăim pentru moarte şi nicidecum pentru
viaţă.
5306.Învaţă să mori. Iată calea spre Lumină Divină.
5307.Valurile oceanului vieţii oricât de învolburate ar fi nu
vor putea niciodată sparge stânca impunătoare a morţii.
5308.Cel care se ascunde de moarte în viaţă, nu realizează că
străbate în fiecare clipă a vieţii, eternitatea morţii acelei
clipe.
5309.Nu există deşertăciune mai mare decât viaţa precum nu
există adevăr mai mare decât moartea.
5310.Numai prin moarte vei atinge eternul absolut.
5311.Teama de moarte este cea mai mare înşelătorie a vieţii.
Câte suferinţe ar fi avut de îndurat cel ce a murit de tânăr?
5312.Moartea pare cufundată în beznă numai pentru viaţă.
5313.Întotdeauna să priveşti moartea ca sursă şi susţinătoare a
vieţii şi nicidecum că o distrugătoare a acesteia. Ce s-ar face
viaţa fără de moarte? Dar Dumnezeu fără de Diavol? Dar
binele fără de rău? Care dintre aceste contrarii îi aparţin
morţii sau vieţii rămâne de văzut.
5314.Întreg oceanul clipelor vieţii încape într-o singură
picătură de clipă din apa morţii!
5315.Dacă nu ar fi fost moartea nu s-ar fi născut dorul şi
poezia lui.
5316.Întreaga frumuseţe a vieţii poate străluci numai dacă se
reflectă în oglinda morţii.
5317.Doar în viaţă poţi fi singur dar nu şi în moarte.
5318.Iluzia vieţii este poarta de intrare în imperiul morţii.
5319.La fel cum ai venit în viaţă vei merge în moarte. Tot ce
ai primit în această lume vei lăsa aici.
5320.Odată mort, pentru tine va dispare definitiv această lume
dacă nu ţi-o vei putea aminti. Amintirea este esenţa vieţii şi
unicul sens dat vieţii de către moarte.
5321.Toate vorbele şi speranţele tale, toate realizările şi
iubirile tale, toate nu sunt decât karmă în faţa morţii
iminente.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
228
5322.Ce anume este mai de preţ în această lume? Lipsa de
încredere în viaţă sau lipsă de încredere în moarte? Iată cauza
deşertăciunii acestei lumi.
5323.Toate câte sunt dar mai ales nu sunt se datorează în
primul rând morţii ca opus al vieţii.
5324.Eşti abătut, înfrânt şi debusolat în faţa vieţii? Gândeştete
că întreaga lume este la fel ca şi tine în faţa morţii.
5325.Cauza pentru care Lumea de Apoi a devenit o continuare
al lumii noastre constă mai înainte de toate în nevoia celor
care au reuşit sub acest soare de a avea o continuitatea a
reuşitei lor.
5326.Oricât de mult s-ar spăla deşertăciunea vieţii în apa
morţii ea tot murdară va rămâne.
5327.Dacă moartea constă în uitare înseamnă că este cel mai
important balsam al vieţii. Adesea trăim uitând de moarte.
5328.Cine vrea să trăiască etern uită că o poate face numai
murind etern cu fiecare clipă care trece!
5329.Murim cu fiecare clipă prin care trecem tocmai fiindcă
viaţa nu ne lasă să ne regăsim intrând odată pentru totdeauna
în eternitatea acelei clipe.
5330.Moartea este cununa de spini ai vieţii atât de necesară
propriei noastre mântuiri.
5331.Am plecat din ceea ce Iluzia Vieţii noastre defineşte
neant pentru a ne trezi în acest vis cu nume de viaţă doar
pentru a şti că putem să murim?
5332.Moartea nu a fost niciodată o alegere morală pentru
viaţă.
5333.Doar dacă viaţa este morală ar putea fi dorinţa de
sinucidere o cale imorală.
5334.Nu te poţi depărta de moarte decât de tine însuţi.
5335.Moartea moare odată cu ea.
5336.Viaţa nu este decât puntea dintre cele două mari
necunoscute ale Iluziei sale, înainte de aceasta şi după.
Venim din necunoscut şi mergem către acesta după cum
venim din trecut şi mergem către viitor. Trăim doar prezentul
al cărui clipă o ignorăm de fiecare dată trecând la
următoarea, pentru a nu muri.
5337.Oare ce ar mai rămâne din moarte dacă s-ar lua vălul
Iluziei Vieţii de pe faţa clipelor noastre?
5338.Nu defăima niciodată pe cel mort fiindcă în moarte nu
există vină şi nici fărădelegi ca şi în Iluzia Vieţii.
5339.Cinsteşte pe cei morţi de câte ori poţi chiar şi pentru
faptul de a fi înotat înaintea ta prin apa deşartă a vieţii
spălându-se cu împlinirea propriului lor Destin.
5340.Nu uita că în această lume toţi mugurii ce dau în floare
nasc frunzele vieţii ce vor rugini. De aceea întreaga
splendoare a vieţii are drept scop: moartea!
5341.Moartea este la fel de îngăduitoare cu cel invidios,
ticălos sau laş precum este cu cel ajuns, bogat sau harnic. Pe
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
229
toţi îi primeşte deopotrivă în regatul ei ca împlinire a
propriului lor Destin.
5342.Toate feţele ce trec azi pe stradă mâine vor fi oase albite
într-un cimitir. Tot ce rămâne după noi în această lume este
amintirea. Dacă am uita cu toţii această lume ea nu ar mai
exista.
5343.Ce depărtat ne pare Destinul faţă de moarte şi totuşi
Destinul se împlineşte de fiecare dată numai prin moarte.
5344.Cum lumina stelelor prinde viaţă în lumea noastră cu
toate că în lumea lor sunt moarte demult tot aşa Lumină
Divină a sufletelor noastre va prinde viaţă într-o altă lume.
5345.Şi amintirea noastră va dispărea într-o zi din această
lume ca şi cum nici nu ne-am fi născut vreodată dar şi
amintirea acestei lumi din Univers ca şi cum nici n-ar fi
existat. Atunci există?
5346.Cum noi vedem în depărtările Universului galaxii şi stele
care nu mai există demult, tot astfel altcineva ne va putea
vedea amintirea noastră în lumi despre care nici măcar nu
ştim că vor exista vreodată?
5347.Până unde va merge lumina stelelor moarte? Dar Lumină
Divină a sufletelor noastre?
5348.Fiindcă lumina stelelor moarte demult nu se va opri
niciodată traversând noi şi noi lumi ale viitorului tot aşa nici
Lumină Divină a sufletelor noastre nu se poate opri.
5349.Cum stelele prin lumina lor duc cel mai îndepărtat trecut
al Universului în cel mai îndepărtat viitor înseamnă că există
un viitor cert dincolo de orice viitor al lumii noastre care
poate depăna amintirile a tot şi a toate devenind etern. Să fie
acest absolut al viitorului Lumea de Apoi?
5350.Numai prin moarte omul devine sfânt.
5351.Sfinţenia este unica lege cedată de moarte vieţii.
5352.Fără de moarte până şi Dumnezeu ar deveni un simplu
scamator.
5353.Dacă viaţa defineşte legitatea, moartea defineşte haosul
din care trebuie ordonată această legitate.
5354.Niciodată haosul morţii nu va fi echivalent cu cel al
vieţii.
5355.Dincolo de orice viitor se află eternitatea viitorului ce
vine din eternitatea trecutului care la rândul său trebuie să
devină scopul unei alte cause temporare, ajungând la
eternitatea infinităţilor temporare. Infinitatea temporară
înseamnă tocmai lipsa timpului. Astfel venim din moarte şi
ne întoarcem în moarte.
5356.Nimeni nu poate greşi în moarte decât numai în viaţă.
5357.Să ştii că ştii cât de mult nu poţi să ştii în viaţă, este
primul pas spre a înţelege moartea.
5358.Atunci când dai pomană morţilor le transmiţi o parte din
lumină sufletului tău, din iubirea de care au mereu atât de
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
230
multă nevoie în Lumea de Apoi unde lumea noastră este
înlocuită de Lumină Divină a iubirii.
5359.Cu cât îi vei cinsti şi îi vei iubi pe cei morţi cu atât o
părticică din Lumină Divină a sufletului tău îţi va pietrui
calea pe care vei merge odată şi tu, dându-le în acelaşi timp
hrana spirituală celor care nu se mai pot hrăni decât cu iubire
fiindcă Dumnezeul nostru este iubire.
5360.Cu cât vei iubi mai profund în viaţă cu atât îţi va fi mai
uşor să treci pragul dintre cele două lumi. Dacă emani iubire
vei fi răsplătit cu iubire. Nu degeaba Dumnezeul nostru este
iubire.
5361.Nimeni nu poate înţelege de ce există viaţa precum nu
poate şti de ce există moartea. Tot ce ne e dat să ştim este să
simţim într-un anume fel şi atât.
5362.Nimeni nu va putea vreodată să-ţi arate steaua morţii tale
cum nimeni în afară de tine nu o va putea vedea.
5363.Ce diferită este viaţa de moarte şi cât de necesare îi sunt
una celeilalte.
5364.Oricât de buni jucători am fi în jocul cu viaţa tot jocul cu
moartea va fi cel în care vom câştiga.
5365.Niciodată să nu subestimezi măreţia morţii fiindcă
aceasta este eternă faţă de perenitatea vieţii.
5366.Dumnezeu este iubire. Noi suntem parte din iubirea Lui
Dumnezeu. Să fie moartea tot ceea ce îi poate fi zămislit
acestei iubiri? Da, voi răspunde eu. Dar numai acea moarte
considerată de către viaţă a fi moarte şi nicidecum adevărata
moarte care nevăzută prin intermediul Iluziei Vieţii înseamnă
cu totul altceva.
5367.Doar celor ce nu-şi pot vedea Lumină Divină a sufletelor
lor le este frică de moarte.
5368.Teama şi suferinţa este tot ceea ce ne dăruieşte de cele
mai multe ori viaţa atunci când ne gândim la moarte.
5369.Cred în Lumină Divină a inimii tale iubirea mea şi de
aceea mi-aş dori să ne ascundem în eternitatea unei clipe de
unde să nu mai trecem niciodată prin viaţa morţii cuvintelor
spuse doar pentru a fi uitate.
5370.Câtă simţire poate naşte moartea acestei lumi care îţi
spune că-ţi trăieşti viaţa?
5371.Sunt o frunză ruginită a vieţii ce îşi caută alinarea în
eternitatea morţii.
5372.Toate vorbele din lume nu pot valora cât o singură
privire de a ta atunci când mă pierd în lacrima cuvântului ceşi
găseşte numai în eternitatea morţii adevărata strălucire şi
acesta se numeşte: iubire.
5373.Prin iubire moartea devine cu adevărat împlinită iar viaţa
înfrântă definitiv.
5374.Oare ce ne-am face în această viaţă dacă nu am putea să
iubim şi să murim din atât de multă iubire?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
231
5375.Încotro se îndreaptă vântul sentimentelor ce duce fumul
cuvintelor în uitare? Dar soarele iubirii ce apune după o zi a
dorului ce tocmai se sfârşeşte? Către moarte sau doar către
moartea acestei vieţi trecătoare?
5376.Cel ce nu crede în moarte nu va putea iubi niciodată.
5377.Doar cel ce iubeşte moartea alungând orice teamă, va
putea renaşte în sufletul său.
5378.Oare fără moarte ne-am mai putea naşte?
5379.Cum timpul morţii este infinit tot astfel trebuie să devină
şi spaţiul ei.De aceea toate stelele Universului nu sunt decât
o fărâmă din măreţia morţii.
5380.Am să cred în viaţă abia atunci când va avea curajul să
ne arate acea parte a iluziei sale căreia nu-i mai este teamă de
moarte.
5381.Prin teama de moarte viaţa îşi arată mrejele propriei sale
laşităţi.
5382.Fără de moarte ar mai fi speranţa?
5383.Nu există dor mai nimicitor decât dorul de moarte.
5384.Unde sunt cei care au crezut în viaţă de-a lungul
mileniilor? În moarte!
5385.Unicul adevărul pe care-l poate spune viaţa celor ce o
traversează este: moartea.
5386.A sta cu spatele la moarte şi a privi în faţă doar viaţa este
ca şi cum ai întoarce spatele adevărului dar şi adevăratului
tău Destin care se împlineşte numai în moarte.
5387.A înotat cineva în apa morţii pentru a şti dacă aceasta
este rece sau caldă, murdară sau limpede?
5388.Diferenţa dintre moarte şi viaţă constă numai în adevăr.
Una dintre acestea minte. Să fie moartea? Mă îndoiesc.
5389.Moartea este şi va rămâne cea mai mare necunoscută a
acestei vieţi.
5390.Dacă în viaţă avem necunoscutul iar moartea este opusul
său, înseamnă că în moarte am avea cunoscutul?
5391.Dacă adevăratul cunoscut ar fi moartea şi necunoscutul
viaţa prin Iluzia Vieţii, înseamnă că unicul cunoscut adevărat
este că noi ştim că nu cunoaştem.
5392.Să fie moartea, lacrima în care se ascunde marea noastră
iubire? Să fie aceasta apa morţii ce scaldă murii vieţii
sufletului nostru?
5393.Cum aş putea să nu cred în raza de lumină a ochilor
eternităţii din moarte care mă desprind de această lume
murdară şi meschină?
5394.Oh moarte ajută-mă să trăiesc!
5395.Ce-aş putea înţelege fără de moarte din această viaţă?
5396.Departe doare dorul, departe călătoreşte lumina stelelor,
departe au rămas toate câte sunt, nu sunt şi vor mai fi.
Departe au rămas toate acestea în inima morţii.
5397.Moartea este unicul vers profund al acestui poem care
vrea să fie viaţa.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
232
5398.Nimic nu poate fi mai rece pentru viaţă decât atunci când
este obligată să se spele cu apa morţii la fiecare apus de
Destin.
5399.Doar moartea poate înţelege nebunia acestei vieţi, pe
care o ia sub aripa sa ocrotitoare.
5400.Dacă nu ar fi moartea viaţa ar fi un drum etern al
suspinelor.
5401.De ce plânge viaţa din noi pe cel plecat pe drumul
morţii?
5402.Te privesc în inima mea cu fiecare bătaie de Destin, tu
marea libertate a fiinţei mele de dincolo de mine cu nume de
Moarte.
5403.Doar în moarte voi înţelege şoapta Destinului care m-a
născut în această lume a suspinelor.
5404.Să nu suferi niciodată pentru cel plecat în moarte fiindcă
viaţa ta este o fărâmă de suferinţă faţă de marele ocean al
liniştii care este moartea.
5405.Teama de moarte este cea mai mare minciună pe care ţio
poate spune viaţa.
5406.Moartea este libertatea absolută dar şi adevărul absolut
ce străjuieşte viaţa.
5407.Există oare absolut în această viaţă? Atunci când ai totul
realizezi că tot nu ai nimic. Unde altundeva poate fi acest
absolut decât numai în moarte?
5408.Nu există şi nu va exista vreodată jocul cu moartea din
simplul fapt că moartea nu se va juca niciodată cu tine cum
face viaţa. Nu te poţi juca decât cu viaţa şi atât.
5409.Poate fi cineva mai mort sau mai puţin mort? În nici un
caz. De aceea ai încredere deplină în moarte. Ea nu te va trişa
niciodată.
5410.Suntem suflet şi ţărână, praf stelar şi amăgire în schimb
avem cel mai mare atu al acestei existenţe: Moartea!
54115411.Nu ştiam să pot învăţa vreodată moartea din mine cum se
moare şi viaţa din sângele meu cum se trăieşte decât atunci
când am realizat că nu pot muri fără să trăiesc şi nici să
trăiesc fără să mă sprijin de moarte.
5412.Îmi este dor de tine, mai dor decât întregul ocean al vieţii
pe care-l pot ţine în palmele morţii mele de atât de mult dor
de tine.
5413.Niciodată paşii morţii nu vor lăsa urme de neşters în
această lume.
5414.Cheia vieţii deschide uşa înţelepciunii, adevărului şi
luminii spirituale doar dacă crezi în moarte.
5415.Ce departe este moartea de mine câteodată şi cât de grea
îmi pare viaţa atunci.
5416.Nu spune niciodată nu şi nici niciodată fiindcă totul se
sfârşeşte în acel odată.
5417.Există ceva cu adevărat în faţa morţii care să nu fie
deşertăciune?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
233
5418.Tot ce poate muri este liber de sine.
5419.Spune-mi moarte ce contează pentru tine în această
lume?
5420.Oare ce ne-am face fără moartea din noi, care se apropie
cu fiecare clipă ce trece?
5421.Spune-mi moarte care este sensul pe care-l poţi da vieţii
decât acela al deşertăciunii deşertăciunilor?
5422.Dacă trandafirii ofiliţi ai vieţii pot durea şi suspina în
faţa morţii, niciodată moartea nu va durea şi nu va suspina în
faţa vieţii.
5423.Mulţumeşte-i morţii că exişti!
5424.Iartă viaţa pentru tot ceea ce ţi-a făcut, pentru faptul că
îţi lasă moartea ca ultimă opţiune alături de tine pe tot
parcursul existenţei sale.
5425.Suntem iertaţi să putem muri!
5426.Te ador moarte fiindcă eşti unica ce înţelegi durerea
vieţii.
5427.Nimeni nu poate fi pregătit vreodată de moarte fără să fie
lăsat de viaţă pentru aceasta.
5428.Vei ajunge la iubirea eternă doar prin moarte.
5429.A iubi fără de moarte este ca şi cum ai trăi fără de viaţă.
5430.În moarte nimic nu mai poate muri.
5431.De ce atunci când nu mai suportăm viaţa fugim în
moarte? A fost cineva care nemaisuportând moartea a revenit
la viaţă?
5432.Sensul existenţei se împlineşte numai prin moarte.
5433.A uita de moarte este ca şi cum ai uita de tine.
5434.Nu încerca să omori moartea.
5435.Oare a fost mai sinceră vreodată viaţa decât în faţa
morţii?
5436.Nu poţi restitui vieţii ceea ce datorezi morţii.
5437.Moartea nu va lipsi niciodată de la numărătoarea
clipelor.
5438.De moarte nu te poţi împiedica decât o singură dată chiar
dacă în viaţă ai căzut de nenumărate ori.
5439.Fii liber de orice teamă fiindcă poţi muri.
5440.Înţelege moartea ca un nou început şi nicidecum ca un
sfârşit.
5441.Cu toţii vorbesc despre frumuseţea vieţii cea plină de
durere uitând să amintească şi de frumuseţea morţii tocmai
fiindcă necunoscutul ei nu doare şi nu simte pe cel trecut
dincolo?
5442.Niciodată nu vei putea vorbi de eternitatea vieţii în
schimb de eternitatea morţii da. Eternitatea nu poate muri
niciodată!
5443.Ultimul vis, ultima amintire a acestei vieţi va trece odată
cu tine în eternitate pentru totdeauna. Aceea este eternitatea
ta.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
234
5444.Fii sigur că nici o viaţă nu valorează nici măcar cât cea
mai mică fărâmă de moarte.
5445.Nu crede în viaţă ci în moarte. Trăieşti pentru a muri.
5446.Nu existenţa moare, ci toate câte sunt în ea şi se nasc
mereu, precum nu moartea moare, ci toate câte sunt în ea şi
mor mereu. Astfel adevărata existenţă este moartea şi
nicidecum viaţa.
5447.Moartea nu se repetă niciodată. Este unica simfonie unde
se cântă fără nici o repetiţie aria eternităţii.
5448.Moartea nu te va reculege ci te va culege.
5449.Unde poate fi mai multă sinceritate decât în eternitate şi
unde poate fi eternitatea decât în moarte?
5450.Floarea morţii nu se va ofili niciodată fiindcă nu poate
muri.
5451.Orbirea vieţii este aceea care nu ne lasă să înţelegem
moartea.
5452.Dacă Destinul nu s-ar împlini în moarte întreaga viaţă ar
fi un adevăr absolut.
5453.Nimeni nu poate lipsi la întâlnirea sa cu moartea pe
peronul unde trenul vieţii întârzie pentru totdeauna.
5454.Deşi viaţa te cheamă de atâtea ori în fiecare clipă pe care
o pierde la ruletă deşertăciunii moartea nu te va chema decât
o singură dată şi atunci va trage lozul câştigător.
5455.Cel care se sinucide alege calea propriei sale eternităţi.
5456.Nu pot să cred în nemurirea vieţii decât în aceea a morţii.
5457.Ştii să fi fost vreodată o iubire care să nu se piardă în
moarte?
5458.Nebun este acela căruia îi e teamă de moarte şi nu de
viaţă.
5459.A durut, a plâns, a suferit vreodată moartea?
5460.Moartea nu minte fiindcă nu este viaţă.
5461.Îngerul morţii nu va crede niciodată în Iluzia Vieţii.
5462.Am fost clădiţi să fim eterni şi nemuritori prin Destinul
nostru care se împlineşte numai în eternitatea morţii.
5463.Doar în viaţă există o prăpastie între zefirul iubirii şi
blestemul despărţirii. Niciodată în moarte.
5464.În lipsa morţii viaţa ar fi prima care i-ar lua locul.
5465.Să lupţi o viaţă întreagă pentru a muri demn!
5466.Oare dacă nu am şti că vom muri am mai lupta pentru a
trăi?
5467.Cel învins de lupta vieţii va învăţa cum se moare mai
uşor.
5468.Dacă nu ar fi moartea în Destinul acestei lumi am mai
alerga după perfecţiune?
5469.Te doresc mai mult decât poate dori iminenţa morţii
această lume.
5470.Sunt un ram desprins din părul privirii tale şi dus de
vântul rece al amurgului vieţii către inima plină de uitare a
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
235
morţii ce va bate ora unei lumi pierdute din tot ce a fost
marea noastră iubire.
5471.Multe am văzut în această lume dar niciodată nu mi-a
fost dat să văd un singur lucru: Moartea.
5472.Să fie taina morţii potirul din care îşi sorb viaţa cuvintele
noastre?
5473.Câte speranţe nu a ucis viaţa şi câte nu a născut moartea?
5474.Doar înţelesul morţii poate rămâne neclintit în urmele
pline de uitare ale vieţii.
5475.Moartea este o mare absenţă pentru cel dispărut şi adesea
o durere insuportabilă pentru viaţa celui rămas.
5476.Cimitirele sunt unicele locuri unde toate prezenţele celor
trecuţi de pragul vieţii, sunt marile lor absenţe.
5477.Nicăieri nu vei întâlni o lume a absenţei decât într-un
cimitir.
5478.M-ai întrebat mirată de ce privesc absent paşii cuvintelor
tale care mă rănesc adesea cu urmele lor înfipte adânc în
ţărâna corpului meu? Pentru că Destinul nostru este moartea.
5479.Absenţa morţii tale din această lume semnifică prezenţa
ta dincolo de Iluzia Vieţii.De aceea visăm.
5480.Cel ce respiră aerul iminentei morţi în lumea
deşertăciunii va înţelege că orizontul împlinirii nu poate fi
prins niciodată de pumnii plini de sudoare ai acestei vieţi.
5481.Nu există sfânt care să fi iubit mai mult viaţa decât
moartea!
5482.Sensul adevăratei sfinţenii este acela de a înţelege
moartea iubind.
5483.Sfinţenia morţii este idealul suprem pe care ar trebui să-l
atingă orice înger fiindcă moartea este eternitate şi absolut,
este infinit şi nemărginire.
5484.Of Doamne ce grea este moartea pentru cei care nu pot
înţelege perenitatea vieţii şi zbuciumul clipelor care-şi pierd
eternităţile la ruletă deşertăciunii acestei lumi.
5485.În moarte niciodată nu poţi fi singur chiar dacă eşti
absent.
5486.Marea singurătate o afli numai în viaţă şi nicidecum în
moarte.
5487.Spune-mi doamne de ce nu ne-ai lăsat o viaţă care să
poată înţelege moartea.
5488.Niciodată nu vei putea spune niciodată în moarte.
5489.E atât de multă ceaţă în privirea morţii încât şi visele se
rătăcesc pentru totdeauna.
5490.În moarte până şi absurdul îşi pierde sensul.
5491.Nu poţi fi nici departe şi nici aproape în moarte ci doar
în moarte şi atât.
5492.De ce îi este atât de străină moartea vieţii chiar dacă nici
una nu poate fi fără de cealaltă?
5493.Oare ce s-ar întâmpla dacă viaţa ar face pace cu moartea
şi moartea cu viaţa?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
236
5494.Oare fără de moarte, fără să moară zi după zi, am mai
putea rupe câte o filă din calendarul vieţii?
5495.Nu există cale de mijloc în moarte.
5496.Ce poate fi mai sincer decât moartea şi mai nesincer
decât viaţa?
5497.Moartea nu aleargă niciodată după Destinul tău fiindcă
acesta se împlineşte numai în ea.
5498.Oare câtă moarte poate fi într-un Destin care se sprijină
întreaga viaţă pe moarte pentru a se mântui prin aceasta în
cele din urmă?
5499.Viaţa moare cu fiecare clipă în timp ce moartea se
împlineşte.
5500.Şi dacă moartea nu s-ar hrăni cu viaţa ar mai fi Destinul
bucătarul acestora?
5501.Nu te lipsi de moarte în clipele vieţii tale fiindcă numai
prin eternitatea ei vei putea da sens vieţii.
5502.A dezamăgit vreodată pe cineva moartea?
5503.Cine poate fi înşelat de moarte?
5504.Moartea nu va lipsi niciodată de la împlinirea vieţii tale.
5505.Nu există clipă de fericire care să nu aleagă moartea
odată cu naşterea unei noi zile.
5506.Şi durerea moare în cele din urmă odată cu viaţa.
5507.Cel mai profund şi mistuitor dor este dorul de moarte.
5508.Prin iubire până şi moartea devine viaţă.
5509.Doar cei care învaţă să moară o viaţă întreagă pot deveni
sfinţi.
5510.Pe altarul morţii se săvârşesc toate bunele şi relele vieţii
dar nu şi marile iubiri.
5511.Moartea dă sens vieţii şi iubirii.
5512.Marile iubiri sunt fără de moarte fiindcă traversează
împreună cu steaua morţii eternitatea absolutului.
5513.Nu există eternitate fără de moarte şi nici sfârşit fără de
viaţă.
5514.Nu moartea ucide, ci viaţa.
5515.A te lipsi de moarte este ca şi cum ai crede că viaţa este
eternă.
5516.Nu de moarte să-ţi fie teamă ci de viaţă. Moartea nu
doare şi nici nu există traversând clipele ce poate să-ţi facă
bine sau rău.
5517.Moartea este marea absenţă a vieţii.
5518.Dacă moartea nu este Marea Amintire a vieţii atunci nici
Lumea de Apoi nu poate exista după tiparele vieţii.
5519.A respins vreodată moartea pe cineva?
5520.Niciodată moartea nu a făcut deosebire faţă de clipa ce sa
prelungit în eternitate a cuiva.
5521.Prin moarte orice suflet neînsemnat devine creatorul
propriei sale clipe eterne, propriei sale lumi.
5522.Doar prin eternitatea morţii poţi să fi cu veşnicia Lui
Dumnezeu.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
237
5523.În Univers sunt mai multe stele decât firele de nisip de
pe toate plajele lumii acestei vieţi. Toate aceste stele intră
odată cu moartea lor în amintire prin propria lor lumină ce va
călători etern sfidând spaţiile şi timpii pentru ca într-o seară
să poată licări peste un „Te iubesc” scris de o mână
tremurândă pe una din plajele Universului, unde fiecare fir
de nisip este o stea.
5524.Te rog viaţă, lasă-mi moartea în pace!
5525.Nu înţelege greşit propria ta moarte atunci când îţi este
teamă de viaţă.
5526.Nu există actor care să-şi poată juca propria moarte.
5527.Moartea nu e un joc ci unicul lucru serios al acestei lumi.
5528.Rolul morţii tale este unicul rol ce nu poate fi dat
nimănui altcuiva.
5529.Chiar şi panica sau disperarea pe care o încearcă unii în
faţa morţii aparţine vieţii.
5530.Nu defini moartea cu termenii vieţii fiindcă te vei înşela
amarnic.
5531.Cel ce nu ascultă de moarte săvârşeşte cel mai mare
păcat faţă de el însuşi.
5532.Să fie moartea marea amintire a acestei lumi?
5533.Nu încerca să te întreci cu propria ta moarte fiindcă s-ar
putea să-ţi pierzi până şi ruleta propriului tău Destin.
5534.Numărul morţii tale nu îl vei putea pune niciodată la
socoteală.
5535.Să nu te simţi niciodată stânjenit faţă de moarte. Aceasta
nu are inhibiţii.
5536.Moartea nu este o îndatorire sau o obligaţie ci o
certitudine şi atât.
5537.Cel ce va batjocori moartea va fi cel mai mare duşman al
propriului său Destin care se împlineşte numai în moarte.
5538.O lume fără de moarte este o lume care nu există.
5539.Nici o stea nu ar fi strălucit dacă nu ar fi fost sortită
morţii şi luminii ce va călători etern prin aceasta.
5540.Doar prostul se teme de moarte şi nu de boli, bătrâneţe
sau suferinţele vieţii, uitând că moartea nu poate fi bolnavă şi
nici nu suferă sau doare.
5541.Veşnicia se conştientizează în viaţă şi se trăieşte în
moarte.
5542.Nu poate exista o deşertăciune mai mare decât să crezi în
nemurirea vieţii.
5543.Adevărata nemurire constă în eternitatea morţii.
5544.De ce s-ar teme viaţa de moarte dacă i-ar muri moartea?
5545.Viaţa vieţii şi moartea morţii. Iată două lucruri identice.
5546.Care este diferenţa în cele din urmă dintre visul vieţii şi
cel al morţii?
5547.Tot ce rămâne pentru noi în această viaţă este moartea.
5548.Nu te scălda în apa vieţii fără să ştii să înoţi către moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
238
5549.Întotdeauna mâine va fi o nouă zi dar nu şi pentru
moartea ta.
5550.Încearcă să crezi în tine amintindu-ţi de moarte. Abia
atunci vei trăi cu adevărat.
5551.În moarte orice loz devine câştigătorul propriului său
noroc.
5552.S-a odihnit cineva în moartea care nu te oboseşte?
5553.Roua morţii nu se aşterne niciodată peste zorii ce vor să
vină ci doar peste cei care sunt eterni, care nu vor mai veni
sau pleca niciodată.
5554.Câtă moarte este în uitare şi uitare în moarte!
5555.Cel ce uită moare odată cu propria sa uitare.
5556.Prin moarte nu se trece fiindcă moartea te trece pragul
eternităţii.
5557.Speranţa în moarte, iată cel din urmă cadou al vieţii.
5558.De ce trăim ca şi cum am fi eterni dacă ne este frică de
moarte?
5559.S-a rupt vreodată o filă din calendarul morţii?
5560.Câtă moarte este în această lume şi câtă lume în moarte?
5561.Fii sincer cu tine însuţi şi caută moartea din tine. O vei
găsi în uitare, amintire, vis şi Destin.
5562.Oriunde mergi cu inima, sufletul, mintea şi trupul te
îndrepţi spre moarte, de aceea pe calea morţii nu poţi rătăci
niciodată.
5563.Cel ce caută lumina prin întunericul vieţii o va găsi la
venirea zorilor unei mari iubiri ce va dori deşertăciunea de a
trece peste moartea ce nu poate trece.
5564.Moartea ta nu va veni niciodată pentru tine ci doar
pentru ceilalţi!
5565.Doar tu vei absenta la propria ta moarte.
5566.De ce te temi de moarte? Nimeni nu a fost vreodată
prezent la propria sa moarte.
5567.Doar marile iubiri şi sfinţii pot înţelege cu adevărat
moartea.
5568.Cel care vede moartea drept pedeapsă divină nu poate
înţelege că aceasta nefiind viaţă nu poate pedepsi şi nici urî.
5569.Nici de absenţa propriei tale morţi nu poţi scăpa în
această viaţă.
5570.Absenţa morţii defineşte viaţa dar absenţa propriei tale
morţi faţă de tine oare nu defineşte Viaţa de Apoi?
5571.Nu moartea este cea care te judecă ci absenţa propriei
tale vieţi în Viaţa de Apoi, a deprinderilor bune sau rele,
unde ai ajuns prin absenţa ta în faţa morţii tale.
5572.Dacă moartea este uitare moartea ta va uita în primul
rând de tine fiind marele absent al ceasului ce-ţi va bate
marea trecere.
5573.Lumea aceasta este o clipă frântă din eternitatea morţii.
5574.Viaţa de Apoi este Marea Amintire a eternităţii.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
239
5575.Doar eternitatea clipei unei mari iubiri poate rezista
absenţei propriei tale morţi.De aceea sfinţii iubesc învăţând
să moară fericiţi.
5576.Adevărata sfinţenie constă în iubire şi în moarte. Ambele
se unesc prin eternitate.
5577.Numai prin moarte poţi învia.
5578.Oricât de absenţi suntem la propria noastră moarte
sufletul va trebui în cele din urmă să realizeze că are de
trecut pragul dintre lumi, mergând către lumina eternităţii.
Dar nu va realiza moartea sa ci tocmai învierea.
5579.Doar pentru viaţa din această lume există moartea.
5580.Sufletele care nu sunt pregătite să treacă pragul către
Lumea Luminii sau Lumea Vieţii de Apoi şi stau legate de
această lume sau de Lumea Morţii Vieţii sunt cele mai
nefericite.
5581.Şi stelele trăiesc etern în Lumea Luminii lor la fel cum
trebuie să trăiască şi sufletele, aceste stele ce vor lumina cu
strălucirea lor alte şi alte lumi.
5582.Nu-ţi fie teamă de Lumea Luminii de după moarte. Tot
ce ai lăsat în această lume nu este nimic altceva decât
moarte.
5583.Ceea ce rămâne din tine în cimitirele acestei lumi nu eşti
tu, ci moartea acestei lumi din tine.
5584.Cei ce se leagă cu disperare de această viaţă nu înţeleg
că se leagă de moarte fiindcă moartea există numai în viaţa
acestui tărâm.
5585.Dacă viaţa nu ar trebui să ne înveţe cum să murim nu ar
mai exista.
5586.De ce să plângi această lume a plângerii?
5587.Şi corpurile unor stele au murit mai demult aproape
decât vremea dar lumina eternităţii lor străluceşte şi acum
traversând şi lumea noastră.De ce să nu fii stea? De ce să nu
treci pragul dintre lumi?
5588.Tot ce rămâne din noi este iubirea fiindcă şi Dumnezeu
este iubire.De aceea pentru a trece cu uşurinţă pragul către
Lumea Luminii de Apoi va trebui să fi iubit îndeajuns de
mult.
5589.Şi lumina iubirii din Lumea de Apoi poate părea
întuneric pentru cei ce nu iubesc.
5590.Lumea Luminii de Apoi poate deveni un infern
întunecos pentru cei ce s-au lipsit de cel mai important dar
primit de la Dumnezeu: Iubirea!
5591.Doar iubind vei înţelege lumina din tine şi prin aceasta
atunci când îţi va fi destinat şi Lumea de Apoi.
5592.Lumea Luminii de Apoi este o lume a iubirii.
5593.Trăim o viaţă în această lume pentru a învăţa să iubim şi
să fim iubiţi tocmai pentru a înţelege cu adevărat paradisul
lui Dumnezeu din Lumea de Apoi.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
240
5594.Fără a şti cu adevărat ce este iubirea nu am putea
cunoaşte paradisul şi nici pe Dumnezeu în Lumea de Apoi.
5595.Nu există rău mai mare decât să nu ştii, să nu poţi şi să
nu înveţi a iubi ştiind că te aşteaptă Lumea Luminii de Apoi.
5596.Moartea şi durerea înseamnă viaţă.
5597.Nu putem avea decât o singură moarte care să ne
cuprindă toate clipele pierdute la ruleta vieţii.
5598.Nu îţi risipi eternitatea luminii sufletului tău în
absurdităţile deşarte ale societăţii. Moartea nu iartă pe
nimeni.
5599.Lasă ţărâna din tine ierarhiilor bolnave ale acestei lumi şi
nu uita că tu eşti lumina ce nu poate muri niciodată ci doar
reînvia înapoi în lumina de unde a venit.
5600.A înviat cineva fără să moară sau a murit cineva fără să
se nască printre clipele absurdităţii acestei lumi?
5601.Viaţa este cea mai mare risipă de clipe în faţa morţii ce
are numai eternitatea propriei sale clipe şi atât.
5602.Stelele căzătoare nu pot fi văzute decât în lumea vieţii
care va trece şi ea odată cu propria ei viaţă.
5603.Întreaga viaţă este o simplă respiraţie a morţii.
5604.Drumul către moarte este pietruit cu viaţă.
5605.Ar mai fi frumuseţea vieţii fără de moarte?
5606.Numai prin moarte visul vieţii devine realitate.
5607.Ştii câte clipe s-au spart în lumina eternităţii din mine
fără de tine şi fără de înţelesul morţii.
5608.Ce s-ar face poezia acestei lumi fără de moarte?
5609.Sunt abătut de câtă moarte trebuie să ducem cu noi
întreaga viaţă.
5610.Privind către moarte priveşti către cauza naşterii tale.
5611.Oriunde te va duce viaţa în această lume tot către moarte
vă fi destinaţia finală.
5612.Dacă arborele vieţii nu ar avea rădăcinile în moarte nici
o naştere nu ar mai fi datoare cu o moarte.
5613.Te ştiu iubirea mea de dinainte de a fi acest timp cu
nume de trecere, de moarte.
5614.Oriunde este timp este şi moarte.
5615.Cu fiecare clipă trecută a vieţii murim până când vom
ajunge în marea clipă de unde nu vom mai trece, înviind.
5616.Văzându-te m-am pierdut în eternitatea privirii tale la fel
cum mă voi pierde în eternitatea clipei morţii mele înviind.
5617.Doar cel ce crede în lumina sufletului va înţelege
moartea.
5618.Toate religiile te pregătesc pentru moarte numai dacă le
iubeşti.
5619.Fără de iubire nu poţi fi pregătit să mori.
5620.Nu moartea poartă vina acestei vieţi ci lipsa iubirii.
5621.Nu te teme de moarte ci de iubirea pierdută din tine.
5622.Învaţă mai întâi să iubeşti şi pe urmă să mori.
5623.Te-ai întrupat în infernul ţărânei pentru a iubi.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
241
5624.Iubirea este unica eternitate ce trece cu noi în moarte.
5625.Cu toţii avem nevoie de simbolul unei lumânări la ceas
de moarte fiindcă nu am reuşit să iubim atât de mult cât ne-ar
cere lumina eternă a Lumii de Apoi.
5626.Nu te îndoi de viaţă, ci de iubirea pierdută în timpul ei.
5627.Vraja iubirii stă în lumina nesfârşită din ochii tăi pe care
o voi întâlni doar atunci când voi învia în eternitatea morţii.
5628.Doar iubirea este aceea care nu te lasă nici să mori şi nici
să trăieşti fiind adevărata lumină a Lumii de Apoi.
5629.Niciodată să nu porţi ochelari de soare în faţa luminii
orbitoare a iubirii.
5630.Marea amăgire a vieţii constă în tot ceea ce te
îndepărtează de iubire, de a deveni un sfânt al iubirii care să
dorească mai mult lumea luminii eterne de apoi decât viaţa.
5631.Lumina acestei lumi este iubirea şi doar această va trece
cu tine în moarte.
5632.Toate bogăţiile acestei lumi de ai avea nu ţi-ar fi de nici
un folos în faţa morţii care îţi cere doar iubirea din tine şi
atât.
5633.Cel ce iubeşte viaţa mai mult decât moartea este cel ce
iubeşte deşertăciunea mai mult decât perfecţiunea eternităţii.
5634.Nu moartea este cea care nu te lasă să o iubeşti ci viaţa
din tine.
5635.Nu există avere mai mare decât iubirea, de aceea sfinţii o
strâng uneori o viaţă întreagă uitând de bogăţii sau alte
ierarhii pe care moartea nu le va accepta niciodată.
5636.Cât timp trăieşti în această lume strânge doar ceea ce te
va lăsa moartea să iei cu tine, restul este deşertăciune.
5637.Nu fi lipsit de respect în faţa morţii fiindcă aceasta este
împlinirea supremă a unui Destin.
5638.Cauza vieţii se pierde în moarte, iar a morţii în lumina
eternă a iubirii.
5639.În faţa iubirii nu există nici măcar pragul dintre lumi.
5640.Dacă am iubi fiecare cel puţin atât cât am fost sortiţi să o
facem trăind pe acest pământ nu ar mai exista societate
bolnavă.
5641.De viaţă poţi să te desparţi oricând, dar nu şi de moarte.
5642.Moartea este cel din urmă sărut al vieţii.
5643.Cine iubeşte viaţa urăşte moartea tocmai pentru că viaţa
se urăşte pe sine însăşi mai presus de orice.
5644.Cei reveniţi din faţa pragului morţii înţeleg mai mult
decât oricine importanţa iubirii.De aceea încearcă să nu te
împiedici în nimic altceva decât de iubire în cursa întinsă de
viaţă.
5645.Numai moartea poate împlini sensul vieţii.
5646.Valurile vieţii lovesc corăbiile clipelor de talazurile
morţii în speranţa de a nu mai duce amintiri către alte zări ale
firii.
5647.De câtă moarte are nevoie viaţa acestei lumi?
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
242
5648.Toate războaiele lumii nu valorează nici cât o fărâmă de
iubire.
5649.Nu de viaţă duc adevăraţii sfinţi dorul, ci de moarte.
5650.Cel ce a fost nepregătit de moarte trebuie ajutat cu iubire
prin lumina gândurilor iubirii noastre prin pomeni, amintiri,
lumânări şi toate semnele posibile ale iubirii.
5651.Doar cel ce dă iubire va primi iubire, precum cel ce-şi dă
iubirea celui mort va primi iubirea necesară propriei sale
morţi.
5652.Cu toţii ne împiedicăm zilnic de pragurile vieţii şi numai
odată de cel al morţii care poate fi cel mai greu de trecut
fiindcă te duce în eternitate unde fiecare greşeală primeşte
conotaţia nesfârşirii.
5653.Ne dăm seama că am murit abia când realizăm că de fapt
trăim sub formă de lumină şi dincolo, când aflăm că am lipsit
la propria noastră moarte.
5654.Cu toţii lipsim la propria noastră moarte fiindcă nu există
moarte ci doar viaţă veşnică.
5655.Suntem abătuţi în faţa morţii fiindcă trăim trecerea cu
fiecare clipă şi vedem moartea ca fiind o trecere definitivă şi
nicidecum trecerea la adevărata viaţă a luminii.
5656.Îmbălsămarea corpului după moarte are rolul de a nu
permite altor energii ce nu pot merge spre lumină să îl
locuiască şi nu pentru că acesta ar mai aparţine defunctului.
Lumina sufletului lui merge către aceea a Lui Dumnezeu.
5657.Adevărata lumină a acestei lumi este numai iubirea ce
poate străluci în moarte.
5658.Nimeni nu poate recupera ceva după moarte tocmai
fiindcă nu a avut niciodată nimic real în acest vis al vieţii.
5659.La fel ca şi noi întreaga lume moare transformându-se în
lumina amintirii eterne ce va brăzda infinitul.
5660.Plecăm cu ceea ce am venit, cu lumina din noi şi atât.
5661.Numai în moarte nu vei mai găsi moartea.
5662.Moartea este cu adevărat uitare pentru cel în cauză
devenind amintire abia după ce s-a săvârşit, altfel nu ar mai
avea nici un sens viaţa.
5663.Ne îndepărtăm de viaţă doar atunci când ne este teamă
de moarte uitând câtă notabilitate îi dă moartea vieţii.
5664.Sunt conştient de moartea ce va să vină când voi uita
definitiv de viaţă dar şi de moartea ei.
5665.Numai în moarte visul vieţii se destramă lăsând zorii noii
zile a eternităţii.
5666.Libertatea morţii constă în eternitate şi a vieţii în
lacrimile trecerii.
5667.Ne naştem fără bani de bilet pentru trenul vieţii şi
muncim din greu pentru a ne plăti fiecare clipă de călătorie
ca să ajungem cu toţii la destinaţia finală cu nume de Moarte.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
243
5668.Mă gândesc la tine dragostea mea, la moartea care ne va
uni cândva în eternitatea sa, la ultimul cadou de suferinţă ce
ni-l va pregăti viaţa.
5669.Câtă moarte este în frumuseţea unei femei? Câtă moarte
vă aduce această prin posibile naşteri?
5670.Nu există naştere care să nu fie condamnată la moarte.
5671.Naşterea în loc să fie sărbătorită ar trebui plânsă fiindcă
este o sentinţă de condamnare la moarte iar moartea decizia
de eliberare la viaţa luminii eterne.
5672.Să fi fost atât de lipsiţi de iubire încât am fost
condamnaţi de a ne naşte în lumea de ţărână pentru a ne
reîntoarce în lumea de lumină cu mai multă iubire în noi?
5673.Lumea ţărânei este în marea ei parte şi lumea iubirilor
neîmplinite. Să fie această neîmplinire pilda pe care trebuie
să o cunoaştem?
5674.Ne naştem pentru a sorbi din fluviul sentimental al
acestei lumi durerea şi moartea?
5675.Dincolo de frumuseţe va sta întotdeauna moartea.
5676.Nu există val mai distructiv ca valul vieţii tale. Te va
purta întotdeauna şi negreşit spre moarte.
5677.Moartea este unica ce împarte totul în mod egal faţă de
viaţa ce face atâtea nedreptăţi.
5678.Dacă moartea te primeşte oricând cu braţele deschise
viaţa, odată mort, nu te va mai accepta niciodată înapoi cu
aceeaşi identitate.
5679.Ce s-ar face viaţa fără de moarte cu societăţile ei
bolnave?
5680.Întreaga lume ar fi un imens spital de nebuni în lipsa
morţii.
5681.Odată ajuns pe tărâmul morţii aceasta nu te va lăsa să
cazi din nou în prăpastia vieţii.
5682.Nebun este cel ce priveşte viaţa ca ceva etern uitând de
moarte.Va ajunge în eternitatea luminii uitând că aceasta este
eternitate, prelungindu-şi astfel moartea vieţii.
5683.Doar moartea te poate vindeca de moarte.
5684.Nu părăsi această lume cu gândul dureros al despărţirii
oricât de mari avantaje ai fi avut. Toate acestea nu au fost
decât vise iluzorii faţă de eternitate.
5685.Cel mai mare dar făcut de Dumnezeu omului la părăsirea
acestei vieţi este să nu fie prezent la propria sa moarte,
realizând doar viaţa eternă a luminii de dincolo de clipa
morţii.
5686.Viaţa şi moartea sunt trecătoare fiindcă una este
începutul şi alta sfârşitul acelui început. Dar ceea ce
denumim noi prin Lumea de Apoi este dincolo de sfârşitul
începutului deci acolo unde nimic nu s-a început pentru a
sfârşi fiind eternitate.
SORIN CERIN – CULEGERE DE ÎNŢELEPCIUNE
244